Ionuț Lupescu și-a anunțat, în urmă cu două zile, candidatura la funcția de Președinte al FRF. Am urmărit cu atenție toate reacțiile și putem trage câteva concluzii preliminare.

Noi am dat ca sigură candidatura lui Ionuț Lupescu încă din momentul în care Gheorghe Popescu a fost numit consilier al prim-ministrului Tudose. Mai mult, am dat ca sigură inclusiv victoria acestuia în alegerile din aprilie. Iar ultimele eveniment ne întăresc această convingere.
Gică Popescu, numit consilier pentru sport al primului ministru!
În urmă cu patru ani, Gheorghe Popescu a fost condamnat și Burleanu, un no-name, a câștigat o funcție pentru care nu era demn și de care s-a dovedit a fi nedemn. Belirea Baciului, mai precis alegerea momentului, a fost politică. Acum, alegerea lui Lupescu va fi tot una politică. Din acest punct de vedere, fotbalul e în genunchi. E vina candidaților pentru că acceptă sprijinul politic, dar e și vina președinților de cluburi, o cohortă de oportuniști, care pricep repede mesajul și se conformează.
Mai e și vina presei, la fel de oportunistă. În ultimii patru ani, doar subsemnatul și Răzvan Ioan Boanchiș au semnalat constant aberațiile găștii de politruki de la Casa Fotbalului.
Treptat au intrat în luptă Maria Andrieș, Ovidiu Ioanițoaia și Matei Udrea. Fiecare cu motivele lui. Dar cam puțini, nu vi se pare? Acum, deja există o întreagă pleiadă de presari care își arogă rolul de opozanți cu scopul evident de a deveni lingăii noului regim.
Răzvan Burleanu își face iluzii cu cele 200 și ceva de adeziuni primite din partea votanților. După cum spuneam o adunătură de oportuniști care își schimbă loialitatea după cum bate vântul. Toate promisiunile și avantajele oferite acum de Burleanu fac exact cât suta de lei promisă de Ceaușescu pe 21 decembrie 1989. Numele lui Burleanu nu va ajunge pe buletinul de vot, iar dacă insistă și va ajunge pe buletinul de vot va ajunge cu siguranță și în câteva rechizitorii, suficient pentru a fi eliminat din joc. Deja unul dintre rechizitorii este aproape gata. Cel legat de nepunerea în executare a sentințelor definitive ale instanțelor de judecată. Punerea sub acuzare într-un singur dosar este echivalentă cu eliminarea din fotbal.
Deci, am stabilit că Lupescu va fi din aprilie Președintele FRF. Cu sprijinul politic și al instituțiilor de forță. România nu e o democrație, e o plantație de bumbac. Însă, nu trebuie să ne resemnăm și să acceptăm situația de fapt, cel puțin, nu în fotbal.
Din punct de vedere al experienței ante-UEFA, Lupescu este o variantă chiar mai proastă decât Burleanu. Anii petrecuți în sindicatul fotbaliștilor și în FRF ar fi mai bine să nu îi mai treacă în CV. Sperăm că șederea la UEFA a însemnat ceva pentru modul în care Lupescu vede acum fotbalul și va face ce trebuie, fără să își creeze o gașcă de acoliți lacomi.
În 2014, Burleanu avea de rezolvat repede patru probleme majore într-un timp scurt. Acum, numărul lor s-a dublat.
În primul rând, trebuie aplicată o soluție magică pentru a evită să ne facem de râs cu organizarea EURO 2020.
Apoi, trebuie implementată o soluție simplă, dar extrem de dureroasă pentru a evita excluderea din toate competițiile internaționale.
Mai trebuie, urgent, actualizat Statutul la standardul FIFA. Și regulamentele.
În particular, Regulamentul privind Statutul și Transferul Jucătorilor de Fotbal din care trebuie eliminate prevederile sclavagiste ale art.14 și 21.
Impunerea Fair-Play-ului financiar în toate competițiile de seniori.
Administrația Burleanu s-a apucat la spartul târgului de implementarea sistemului Football Connect însă acesta trebuie să aibă două componente, una publică și una confidențială. Datele privind cluburile, loturile de jucători, etc, trebuie să fie disponibile pentru oricine este interesat, iar cele privind contractele și datele personale să fie accesibile doar celor în drept.
Însă, înainte de orice, este necesar un audit din toate puncte de vedere al activității FRF din ultimii patru ani, fără de care nu l-aș sfătui pe Lupescu să semneze nimic la preluarea mandatului.
În funcție de rezultatele acestui audit, dacă se impune, FRF trebuie să se întoarcă cu plângeri penale împotriva celor vinovați.
De asemenea, se impune și un audit al personalului fără niciun fel de parti-pris. Cine și-a făcut treaba din fișa postului merită menținut datorită experienței, cine nu ura și la gară. Însă nimeni nu trebuie concediat după ureche, ci în mod legal, conform procedurilor din Codul Muncii. Burleanu s-a crezut stăpân pe moșie și mai are un pic și intră la penal. Adrian Stângaciu i-a scăpat printre degete pe Mircea Sandu și Dragomir, însă pe Burleanu l-a rezolvat. Din acest motiv, Adrian Stângaciu trebuie înlocuit și cu prima ocazie eliminat din administrația FRF. De asemenea, nicunul dintre membrii Comsiilor Jurisdicționale nu mai trebuie menținuți, deoarece au dovedit că nu pot să fie independenți, unii doar impertinenți.
În concluzie, ce va fi Ionuț Lupescu? Omul care va repune fotbalul asociație în drepturi sau doar varianta 2.0 a politruk-ului din fruntea FRF?
Vom vorbi, cât de curând, și despre opozanții de ocazie…