Începând de astăzi vom face o analiză a fotbalului românesc, așa cum se prezintă el cu câteva luni înainte de alegerea unei noi conduceri. Vorbim despre o nouă conducere deoarece actuala administrație și-a arătat deja limitele și concepția total greșită față de fotbalul asociație.
Prima măsură luată de administrația Burleanu în 2014 a fost să schimbe Statutul FRF fără avizul FIFA, în sensul de a permite cluburilor de drept public să se afilieze și să participe în competiții. Excepția introdusă intră însă în contradicție cu prevederile din același Statut, cu privire la alegeri.
Aceste aspecte le-am semnalat de nenumărate ori, astfel că acum nu vom mai face o analiză pe statut, ci un studiu de caz pentru cluburile participante în competițiile organizate de FRF și LPF sub egida FIFA. Pe sportb.ro vom analiza primele trei ligi, iar pe liga4.com ne vom ocupa de AJF-uri.
Datele adunate în ultimele luni se referă, în principal, la forma juridică a cluburilor și sursele de finanțare, deoarece dincolo de aspectele statutare, fair-play-ul financiar este un subiect neinteresant la Casa Fotbalului. Injecția cu bani publici, administrată fără niciun control, afectează grav integritatea competițiilor. Dintr-un motiv foarte simplu: niciun particular sau grup privat nu poate concura cu statul, de la egal la egal, din punct de vedere financiar.
Toate datele sunt prezentate centralizat în tabelul de la final. Să începem deci cu Liga 1, presupus a fi profesionistă.
Ca formă de organizare avem următoarele tipuri de cluburi:
- Cluburi Sportive de drept PUBLIC, înființate în subordinea autorităților publice locale sau centrale
- Cluburi Sportive de drept PUBLIC – PRIVAT, între membrii cărora s-au infiltrat autorități publice.
- Cluburi Sportive de drept PRIVAT, finanțate de administrația publică
- Cluburi Sportive de drept PRIVAT, organizate fie ca asociații non-profit, fie ca societăți comerciale pe acțiuni.
În Liga 1 avem doar un singur club din prima categorie, chiar dacă este mascat sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni: SC FC VOLUNTARI SA. Clubul aparține, practic, în totalitate Consiliului Local Voluntari, celălalt acționar (minoritar) fiind tot o firmă a administrației publice locale, SC TELEVOL SYSTEMS SA. Curtea de Conturi a intrat un pic pe traseul banilor din buget, în urmă cu 2 ani, dar se pare că domnul primar Pandele a rezolvat situația. Însă, tot ce ține de organizarea și finanțarea clubului se realizează prin hotărâri ale Consiliului Local, deci nici vorbă de independență decizională la nivelul conducerii structurii sportive.
Din a doua categorie avem sigur două cluburi: ACS POLI TIMIȘOARA și ACSM POLITEHNICA IAȘI. Bănățenii au ca membri Consiliul Local Timișoara, Consiliul Județean Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara și trei persoane fizice (MICULAS IOAN, SCHIOPU MIRCEA CONSTANTIN și CIOBANU IOAN). Autoritățile publice locale alocau anual peste 12 milioane de lei sub forma unor așa-zise cotizații, până a intrat în pâine Curtea de Conturi și le-a stricat distracția. Mai mult, Curtea de Apel Timiș a confirmat Raportul de control și, în mod normal, Robu & Co trebuie să vină cu banii de acasă și să acopere prejudiciul creat. Însă, ca și în alte cazuri, organele statului nu se grăbesc să recupereze paguba și nici nu îi anchetează pe aleșii locali pentru abuz în serviciu. În special, Direcția Națională Anticorupție care se trezește doar când e vorba de anumite persoane.
La Iași putem vorbi de o adevărată schemă de spălare a banilor. Consiliul Local și Consiliul Județean nu finanțează direct clubul ACSM Politehnica, ci prin intermediul FUNDAȚIEI SPORTULUI IEȘEAN (FSI). Însă, paravanul aparține autorităților publice locale. În contul clubului intră anual peste 7.000.000 de lei ca bani privați, însă aceștia sunt de fapt bani publici, direcționați de Primar și Președintele Consiliului Județean. Din aprilie 2017, Maricel Popa a anunțat că nu mai alocă bani pentru FSI din cauza unei anchete a DNA. O altă acțiune fără finalizare. În ceea ce privește independența decizională, e limpede că aceasta nu există din moment ce pâine și cuțitul se află în mâinile dibace ale Primarului Mihai Chirica.
În ceea ce privește finanțarea entităților private din bani publici, cu siguranță, nu deținem toate datele (ex. CONCORDIA CHIAJNA). Momentan, știm că AFC BOTOȘANI, ACS SEPSI OSK SFÂNTU GHEORGHE și JUVENTUS BUCUREȘTI au primit bani pe proiecte.
Bani mulți, de ordinul milioanelor) a primit ca sponsorizare GAZ METAN MEDIAȘ, de la companiile de stat TRANSGAZ și ROMGAZ, astfel că e de neînțeles cum de a ajuns asociația în insolvență.
În aceste condiții, singurele cluburi care nu par conectate la robinetul cu bani publici par a fi societățile comerciale FCSB SA, FC CFR 1907 SA, DINAMO 1948 SA, FC VIITORUL CONSTANȚA SA și CSU CRAIOVA SA. Ultima beneficiază de alte avantaje din partea autorităților publice locale, cum ar fi dreptul de folosință al noului stadion Ion Oblemenco. Tot de anumite avantaje cu privire la stadion beneficiază și Astra Giurgiu. În urma unui contract de asociere, Astra a suportat costurile de modernizare a arenei Marin Anastasovici, iar autoritățile locale suportă factura utilităților în sumă de câteva sute de mii de lei anual.
Situația în Liga 1 este gravă, dar unora poate să li se pară normal ce se întâmplă. Putem să le dăm dreptate doar prin prisma situației din Liga 2, unde debandada este generalizată.
