Incidentul petrecut pe o proprietate privată din perimetrul Parcului Tei, în urma căruia un copil a murit sfâșiat de un câine, a declanșat un val de isterie colectivă. Evident, presarii și politicienii nu puteau rata un astfel de eveniment și l-au transformat în capital financiar și de imagine. Președintele dublu suspendat Traian Băsescu, cel mai mare magician din istoria omenirii, care a făcut să dispară o întreagă flotă fără să semneze nici măcar o hârtie, s-a așezat în fruntea gloatei dornică de sânge canin.
Primarul Sorin Oprescu, încolțit din toate părțile mai ceva decât de o haită de maidanezi, a lansat ideea unui referendum prin care bucureștenii sunt invitați să se pronunțe asupra problemei și să răspundă cu DA sau NU la o întrebare absolut tâmpită, de sorginte nazistă, „Sunteţi de acord cu măsura radicală?” ceea ce denotă lipsă de responsabilitate și un populism primitiv.
Dacă ne ghidăm după principiul „Un câine a omorât un copil, hai să omorâm toți câinii”, atunci să îl aplicăm tuturor problemelor din România. De exemplu: „Un urs a omorât un copil, hai să omorâm toți urșii” sau „Un șofer iresponsabil a omorât un copil pe trecerea de pietoni, hai să omorâm toți șoferii iresponsabili” sau „Un politician nu își ține promisiunile electorale, hai să le tăiem limbile tuturor politicienilor care mint cu nerușinare”. Și lista poate continua la nesfârșit.
Sorin Oprescu, prin referendumul pe care îl propune nu face altceva decât să dea satisfacție țăranului primitiv, care zace în noi toți, a cărui metodă de rezolvare la orice problemă e lovitura de secure.
Responsabilitatea pentru incidentul de lângă Parcul Tei poate fi împărțită pe mai multe paliere, cea mai mică vină revenind maidanezului și celor doi copii lăsați nesupravegheați. Bunica e prima pe listă, deoarece dacă nu ești în stare să stai cu ochii pe doi copii de 4 și 6 ani, atunci nu îți asuma responsabilitatea să îi duci într-o zonă cunoscută ca fiind potențial periculoasă. Nu știu ce făcea femeia în timp ce puștii cutreierau de capul lor, dacă dezbătea pe o bancă întoarcerea în forță a lui Suleyman Magnificul sau pur și simplu a adormit în post. O tragedie se putea produce oricum în zonă fără să fie implicat neapărat un câine, de exemplu amândoi să cadă în lac.
Responsabilă e și asociația care a semnat pentru adopția câinelui, dar apoi s-a spălat pe mâini lăsându-l liber în parc. Responsabilă este și firma care deține terenul, care nu a respectat prevederile legale privind securitatea proprietății. La fel și primăriile care nu au amendat firma zi de zi pentru că nu și-a respectat obligațiile. Responsabil este și Parlamentul care a dat legi pentru japca retrocedărilor. Și Justiția care protejează pe cei care au intrat abuziv în parcuri și au construit ce au vrut cu complicitatea unor funcționari publici.
Accidentul nu este un fapt întâmplător, produs haotic. Acesta reprezintă un complex de factori, ghidat după relații de cauzalitate în timp și spațiu. Un singur element dacă era eliminat din timp din această ecuație, întâlnirea dintre câine și copil nu s-ar fi produs.
În loc să cerem masacrarea câinilor, în mod normal ar trebui să impunem responsabilizarea celor plătiți din bani publici. Astfel că dacă se va ajunge la un referendum voi răspunde DA, doar dacă întrebarea va conține mai multe elemente: „Sunteți de acord măsura radicală (a se citi soluția finală) pentru câini fără stăpân, presari cu stăpân, politicieni corupți, ghiftuiți neguvernamentali, milițieni plimbători de aer, etc?”
COMPLETARE Doi țărani autentici cu acte în regulă, Traian Băsescu și Crin Antonescu, din Dobrogea călcată de toate popoarele migratoare, se pronunță într-o problemă care aparține exclusiv bucureștenilor. Ăștia doi sigur nu vor vedea vreodată de la mine nici măcar un vot în sictir…
