Cele mai nocive grupuri infracționale sunt cele care acționează în interiorul instanțelor de judecată, deoarece sunt aproape imposibil de investigat. Situația se agravează atunci când grupurile interlope din interiorul mai multor instanțe colaborează pentru pervertirea cursului justiției, sub protecția serviciilor secrete și a poliției. În comparație cu clanurile interlope, aceste grupări infracționale sunt de mii de ori mai periculoase, deoarece sub umbrela protecției oferită de funcțiile ocupate în sistemul de justiție comit cele mai odioase infracțiuni fără teama de a fi anchetate și judecate. Practic, aceste grupări care au ca obiect al muncii aplicarea legi se ocupă în fapt cu subminarea acesteia și a statului de drept.
În aceste zile, asistăm la anchetarea unei astfel de grupări, condusă de fostul securist Florian Coldea. Dar să nu ne lăsăm păcăliți. Această investigație are loc nu pentru că sistemul de justiție din România funcționează, ci pentru că două sau mai multe grupări interlope din Justiție se luptă pentru supremație. Gruparea Coldea a fost creată și a prosperat în timpul regimului Băsescu, dar și în primul mandat a lui Iohannis. Acum, după cel de-al doilea mandat al lui Iohannis, alte grupări își revendică rolul de lider în cadrul acestui sistem mafiot, iar Florian Coldea va fi compromis total și executat cu blândețe cu scopul de a oferi un alibi perfect pentru celelalte grupări infracționale din interiorul Justiției.
O astfel de grupare interlopă este reprezentată de Judecătoria Sectorului 6, cu ramificații în interiorul Tribunalului București. Iar în continuare vom prezenta studiul de caz în ceea ce privește legătura directă cu gruparea care a acaparat Asociația Municipală de Fotbal București.
Pentru a asigura buna înțelegere a situației de fapt și de drept, trebuie precizat că în anul 2000 a fost adoptată o nouă legislație în ceea ce privește asociațiile și federațiile, respectiv OG nr.26/2000, iar vechea lege, nr.21/1924, a fost abrogată. Toate persoanele juridice fără scop patrimonial înființate anterior au primit un termen generos pentru a-și actualiza actele constitutive, conform noilor dispoziții legale. Tot prin dispozițiile OG nr.26/2000 au fost înființate Registrele Publice privind persoanele juridice fără scop patrimonial (Registrul Național și registrele speciale pe secțiuni – asociații, federații, fundații). Aceste registre și actualizările lor sunt esențiale pentru funcționarea legală a acestui tip de persoane juridice.
Astfel, în anul 2001, Asociația Municipală de Fotbal București se adresează Judecătoriei cu o cerere motivată de alinierea Statutului asociației la noile prevederi legale. Cererea e varză cu carne, n-are nicio legătură cu normele de ordine publică privind modificarea actelor constitutive, dar instanța, în loc să respingă cererea, o admite. Acesta a fost momentul ideal pentru AMFB să intre în legalitatea. Au mai urmat și alte cereri de modificare a actelor constitutive, care de asemenea nu au ținut cont de condițiile obligatorii impuse de lege.
Exemplul cel mai elocvent este acela că încă de la înființarea asociației în 1992 și până în prezent, adică atât pe legea veche, cât și pe cea nouă, AMFB nu a adresat instanțelor nicio cerere de modificare a componenței membrilor asociației. Astfel, în prezent, AMFB are ca membrii doar două persoane fizice în viață și aproximativ 20 decedate. Adică este o asociație formată aproape exclusiv din morți, despre care numai de bine. Însă, conform OG nr.26/2000, dar și Legii nr.69/2000 a educației fizice și sportului, persoanele juridice fără scop patrimonial organizate ca asociații pe ramură de sport la nivel județean/Municipiul București nu sunt cimitire!
Practic, din punct de vedere legal, AMFB funcționează, cel puțin din anul 2001 (pentru a nu mai intra într-o altă discuție pe marginea legislației abrogate), fără membri, ceea ce reprezintă motiv de dizolvare de drept, conform art.55 alin.1 lit.d).
De asemenea, Statutul asociației (atât cel actual, dar și precedentele forme ale lui), este lovit de nulitate absolută, deoarece nu cuprinde toate elementele cerute imperativ de lege printr-o normă de ordine publică.
Toate aceste aspecte grave au fost cunoscute atât de vechea conducere a AMFB, cât și de cea actuală. Conduceri ilegitime! Personal, le-am atras atenția începând cu anul 2014, privat și public, că au o mare problemă și la un moment dat îi va paște dizolvarea.
Acum, cu o secundă înainte de pronunțarea dizolvării, AMFB apelează la sistemul mafiot care a protejat-o în funcționarea nelegală timp de peste două decenii pentru a încerca o salvare in extremis prin pervertirea cursului normal al justiției.
Astfel, pe data de 29.11.2022, Fotbal Club Rapid București a introdus cerere de dizolvare a AMFB, invocând mai multe motive, printre care și cele două expuse mai sus: nulitatea absolută a statutului și lipsa totală a membrilor. Prin Hotărârea nr. 1829/2023, pronunțată pe data de 15.03.2023, demnă de un infractor în robă, instanța Sectorului 6 a respins cererea. Motivarea reprezintă o înșiruire de considerații fără nicio noimă logico-juridică, dar mai important a ignorat în totalitate capătul de cerere privind lipsa membrilor. De asemenea, instanța interlopă a modificat cererea cu privire la nulitatea statutului invocând legea veche, abrogată, nr.21/1924, în sensul că s-ar fi cerut anularea acordării personalității juridice din 1992, ceea ce e o aberație, motivele de drept fiind precizate cât se poate de clar, având ca obiect dizolvarea (art.55 și art.56 din OG nr.26/2000).
Mai trebuie precizat, faptul că, în acest dosar, Fotbal Club Rapid București a chemat și trei instituții extrem de importante care au girat funcționarea nelegală a AMFB: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, Ministerul Tineretului și Sportului (actuala Agenție Națională pentru Sport) și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Toate trei au refuzat să își asume culpa și au făcut zid în jurul nelegalității funcționarii AMFB!
Pe data de 10.08.2023, Fotbal Club Rapid București a introdus apel și dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului București. AMFB nu a făcut întâmpinare, în schimb Fotbal Club Progresul București a făcut cerere de intervenție accesorie în susținerea apelului și, implicit, a dizolvării AMFB. Aceasta din urmă a fost admisă în principiu, au avut loc dezbaterile și instanța a rămas în pronunțare.
După câteva amânări, surpriză! Instanța a repus cauza pe rol, motivând că la dosarul cauzei nu a fost depus extras din registrul public cu privire la AMFB, ceea ce e de-a dreptul pueril, din moment ce, chiar în infama Hotărâre nr. 1829/2023 a instanței de fond se precizează cât se poate de limpede că Fotbal Club Rapid București a depus acest extras la primul termen de judecată! Există doar două explicații.
Prima este aceea că interlopii au intrat cu picioarele peste instanța Tribunalului București, formată din judecătorii Bănică Tudor Andreea Cristina și Ulariu Constantin Claudiu, pentru a încerca o amânare a momentului pronunțării, cu scopul de a încerca o ultimă găinărie la Judecătoria Sectorului 6, care oricum nu ar putea produce retroactiv efecte în dosarul de dizolvare, deoarece situația de fapt și de drept de la momentul depunerii cererii de dizolvare nu poate fi modificată (principiu de drept și de bun-simț).
Cea de-a două ar reprezenta un caz și mai grav. La Tribunalul București se sustrag probe din dosarele aflate pe rol! Cu alte cuvinte, la Tribunalul București se ciordește ca-n piața de zarzavat!
Totuși, prima explicație pare să fie cea reală, deoarece după repunerea pe rol a apelului, AMFB a formulat o cerere de modificare a actelor constitutive, prin care a solicitat înregistrarea modificărilor, cu privire la membri și conducere, conform Hotărârii Adunării Generale din data de 27.04.2023. La dosar au fost depuse Hotărârea Adunării Generale, Procesul Verbal al Adunării Generale, un tabel cu participanții la Adunarea Generală și un certificat de cazier fiscal privind o persoană fizică. Atât! Așa reiese în încheierea pronunțată de instanța interlopă a Judecătoriei Sectorului 6, prin care s-a admis cererea, fără a face un minim control de legalitate, în conformitate cu dispozițiile OG nr.26/2000 și ale RIL nr.19/2023.
Trebuie precizat că în noiembrie 2023 Completul de 25 de judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a invalidat logica defectă a unor instanțe care aveau o interpretare aberantă asupra dispozițiilor legale cu privire la modificarea actelor constitutive ale asociațiilor și federațiilor în ceea ce privește membrii acestor, precum și momentul dobândirii drepturilor prevăzute de statut, inclusiv pe cel de vot, respectiv cel al înscrierii acestora în registrul public. Astfel, din momentul publicării RIL nr.19/2000 în Monitorul Oficial, decizia a devenit obligatorie pentru toate instanțele din România. Pe cale de consecință, instanța interlopă a Judecătoriei Sectorului 6 a încălcat legea, când a admis, pe data de 21.05.2024, cererea de înregistrare a modificării actelor constitutive formulată de AMFB!
Însă, Judecătoria Sectorului 6, un veritabil cuib de interlopi, nu se va opri aici cu tentativa de pervertire a cursului normal al justiției.
Încheierea prin care s-a admis cererea AMFB a fost apelată în data de 27.05.2024 de Fotbal Club Progresul București și Fotbal Club Rapid București, în conformitate cu dispozițiile art.534 Cod Procedură Civilă, în termenul de 5 zile prevăzut de OG nr.26/2000. Astfel, încheierea nu este definitivă și modificările admise de instanță nu pot fi înscrise în Registrul public până la soluționarea apelurilor.
Însă infractorii de la 6 par hotărâți să meargă până în pânzele albe cu încălcarea legii. Ieri, după un sfert de oră de la înregistrarea apelului de către Fotbal Club Progresul București, pe portalul instanțelor de judecată a apărut ca fiind înregistrat de Asociația Municipală de Fotbal București (vezi foto). Când și-au dat seama de eroarea care le poate expune infracțiunea, au scos de pe pagină această mențiune și nu au mai revenit nici azi cu înregistrarea apelurilor formulate de Progresul și Rapid!
Într-o speță identică, privind Academia Redivivus, am făcut apel pe persoană fizică și modificările admise de Judecătoria Sectorului 1 nu fost înscrise în registru public decât după soluționarea cererii mele de către Tribunalul București, când încheierea a rămas definitivă.
Bănuiala mea este că interlopii vor să declare definitivă încheierea, să înscrie cu japca ca membri ai AMFB niste denumiri cuprinse în tabelul volant cu participanții la Adunarea Generală din aprilie 2023, pentru ca AMFB să poată invoca această “greșeală materială” în dosarul de dizolvare, pentru a obține o decizie favorabilă. Iar apelurile formulate de Rapid și Progresul se vor rătăci prin sertare câteva luni, iar dosarul va fi trimis la Tribunalul București peste un an, dacă va mai fi trimis vreodată. Mișcare clasică pentru interlopii de la Judecătoria Sectorului 6 care mai au un antecedent identic comis în urmă cu câțiva ani, beneficiar fiind atunci Marian Lumînare, ilegitimul președinte al AMFB. Atunci, Marian Lumînare a fost înscris în registru cu toate că încheierea nu era definitivă, pentru a putea face dovada de reprezentant legal în anumite procese, iar apoi, când Progresul a dorit să facă cerere de radiere a mențiunii, instanța s-a sesizat din oficiu și a eliminat-o până la soluționarea apelului. Dacă se va repeta episodul cu siguranță va fi sesizată Direcția Națională Anticorupție. E momentul să apară la televizor și un Președinte de Judecătorie!
Însă, golănia de la Judecătoria Sectorului 6 are și un efect pozitiv. Practic, prin cererea formulată de AMFB de înscriere a unor așa-ziși membri reprezintă recunoașterea faptului că la data formulării acțiunii de dizolvare, la data pronunțării Hotărârii nr. 1829/2023, la data formulării apelului, chiar și data repunerii pe rol, AMFB NU AVEA MEMBRII! Iar în apel nu poți admite o probă care a fost fabricată în timpul acestuia! E vorba de logică elementară. În fapt, AMFB nu a avut niciodată membri în conformitate cu dispozițiile OG nr.26/2000 coroborate cu cele ale Legii nr.69/2000.
Și se confirmă tot ceea ce am susținut, în legătură cu AMFB, dar și cu FRF, în ultimii cel puțin zece ani!
Totuși, chiar și această manevră infectă nu este suficientă pentru respingerea apelului și a cererii de intervenție accesorie din dosarul dizolvării AMFB.
Chiar dacă AMFB va prezenta la termenul final un extras din registrul special al Judecătoriei Sectorului 6 (cu toate că Judecătoria Sectorului 6 nu mai eliberează aceste extrase și petenții sunt trimiși la Registrul Național) în care apare o listă de denumiri în secțiunea rezervată membrilor, cel puțin nulitatea absolută a Statutului AMFB nu poate fi ignorată. Pentru o soluție favorabilă AMFB este necesară complicitatea totală a completului de doi judecători. Acești doi judecători ar trebui să încalce dispozițiile OG nr.26/2000, dispozițiile RIL nr.19/2023, dispozițiile Codului de Procedură Civilă și principii fundamentale de drept, precum cel al securității raporturilor juridice!
Jocul interlopilor a fost destul de grosier și evident: Tribunalul București repune cauza pe rol fără un motiv real până reușește Judecătoria Sectorului 6 să înscrie o suită de denumiri în secțiunea membri din Registrul special, AMFB prezintă la termen o mizerie de extras de registru special, de unică folosință, iar instanța Tribunalului București o apreciază ca proba absolută, cu toate că nu are nicio legătură cu speța din dosar, ignoră orice altceva, fie lege, fie RIL, fie situație de fapt, limitele efectului devolutiv și pronunță respingerea apelului, iar Lumînare va domni peste o rușine de asociație până la adânci bătrâneți, în timp ce Baboia își va face în continuare mendrele.
Totuși, pentru runda finală mai sunt păstrate niște gloanțe de argint pentru anihilarea strigoilor din Justiție, pe care nu le voi menționa acum.
Indiferent de soluție, AMFB va fi în continuare în afara legii, din multe alte considerente, care au ca sancțiune tot dizolvarea.
