Despre Dan Șucu aveam o părere foarte bună până la intrarea lui în fotbal. Un afacerist versat, care a avut succes în cam toate proiectele sale timp de trei decenii. Când am auzit că dorește să investească în baze sportive și sectorul juvenil am considerat că face foarte bine ce face. O afacere pornită de la zero, cu investiții pe 10-15 ani, care apoi se amortizează și chiar pot produce un profit important, dacă nu se produc derapaje. Mai mult, Dan Șucu anunța la acel moment că nu este interesat să investească în fotbalul profesionist.
Însă ceva s-a întâmplat, după câteva luni. Fie a fost rugat, fie a fost forțat, cert este faptul că Dan Șucu s-a sucit și, fără prea multe verificări, s-a aruncat cu capul înainte în fotbalul de primă divizie. Nu a avut ce face și a cumpărat 50% din acțiunile unui club cu mari probleme de natură juridică.
Ceea ce nu ar face din proprie inițiativă un afacerist de calibrul său. Adică, să se implice într-o societate cu un număr important de dosare aflate pe rolul instanțelor, cu contracte dubioase încheiate cu persoane cel puțin la fel de dubioase. Practic, Dan Șucu a intrat în Troaca Porcilor a fotbalului românesc. Aici, dacă nu ești atent fie și o secundă, ești mâncat, digerat și defecat. Au pățit-o mulți alții înaintea lui Dan Șucu, cel puțin la fel de inteligenți și versați în afaceri.
Astfel, Dan Șucu a pierdut deja 600.000 de euro la strigarea lui Julio Cesar, se pregătește să mai arunce 800.000 de euro pe fereastră lui Daniel Paulista și pe listă mai sunt vreo 20 de jucători de care în Imperiul Leilor nu s-a auzit vreodată.
În aceste condiții, calitatea de afacerist inteligent și versat a lui Dan Șucu este pusă serios la îndoială. Nu ești pe treaba ta dacă arunci cu teancuri de bani în dreapta și în stânga, fără să vezi cel mai mic beneficiu de pe urma lor. Doar Gigi Becali mai procedează astfel, însă patronul FCSB consideră că își cumpără simpatie populară și un loc în Împărăția Cerurilor.
Nu există nicio explicație logică pentru care Dan Șucu a lăsat pe seama altora situația juridică a clubului, fără o minimă informare prealabilă. Mai ales că soția sa este absolventă de Drept și a Colegiului Național de Apărare.
Problema cu foștii jucători ai SC FC Rapid SA – în faliment – a fost creată de predecesorii săi, dar aceasta nu este o scuză. În teorie, trebuia să cunoști în detaliu situația și ce obligații îți asumi.
Pentru a se legitima în fața suporterilor, foștii administratori ai clubului au făcut toate nasoalele pentru a dovedi continuitatea. Au cumpărat o marcă aflată în litigiu, pe baza căreia au pretins și preluarea palmaresului clubului aflat în faliment (2006-2016).
Însă, cea mai gravă năzbâtie a fost să urmeze exemplul lui Mititelu de la Craiova, care a achitat datoriile către fotbaliștii australieni, operațiune considerată de oltean o dovadă a continuității Universității.
Probabil, un rol important în deschiderea Cutiei Pandorei l-a avut Florin Manea. Agentul de jucători avea la vremea respectivă calitate de oficial al clubului, de manager sportiv. Acțiunea cehului Tomas Josl la TAS a fost ticluită pentru a sprijini teoria continuității, iar prețul plătit a fost modic, 20.000 de euro.
Însă, după despărțirea cu strigături și precipitații, agentul de jucători a găsit ușor metoda de a se răzbuna și de a face bani frumoși pe spinarea fraierilor. Deja le-a scos, practic, din buzunare 1,4 milioane de euro cu Julio Cesar și Daniel Paulista, încă 100.000 sunt pe țeavă până la finalul anului, cel târziu în ianuarie și mai urmează vreo 20 de dosare.
Având în vedere aceste precedente, precum și faptul că Șucu & Co pretind și în prezent continuitatea SC FC Rapid SA – în faliment – e greu de crezut că mai scapă fără să plătească toate creanțele.
Soluții pentru remedierea situației există, dar trebuie acționat rapid.
În primul rând, Șucu trebuie să își angajeze avocați profesioniști care au câștigat deja procese serioase.
În al doilea rând, să scape de marca cumpărată la licitație. Ceea ce se va întâmpla oricum, în urma procesului care are posibil ultim termen, în apel, pe 14 decembrie.
În al treilea rând, să scape de toate elementele care pot identifica, din confuzie, clubul cu SC FC Rapid SA – în faliment. De altfel, în motivarea TAS din dosarul Julio Cesar li s-a dat mură-n gură ce au de făcut pentru a elimina confuzia.
Mai există și varianta ca Dan Șucu să înțeleagă rapid ce se întâmplă în fotbal. În acest caz, are două variante. Fie continuă cu riscul de a pierde sume importante într-o perioadă scurtă de timp, fie își asumă pierderile de până acum și își face exit-ul, profitând de faptul că tranzacția cu APS nu a respectat dispozițiile legale și ale actului constitutiv, urmând să își recupereze o parte din pierderi în instanță.
De ce credeți că APS și-a făcut exit-ul într-un moment extrem de favorabil din punct de vedere sportiv și i-a dat exist și lui Victor Angelescu? “Cehii” s-au prins de golăneală și au anticipat ce urmează.
În concluzie, Dan Șucu este un afacerist versat în Imperiul Leilor, dar în Troaca Porcilor, până acum, a fost doar un pinguin.
PRECIZARE PENTRU NECUNOSCĂTORI Nu reacționez pozitiv la intervenții, indiferent cine le-ar face.
ERATĂ Prima diminuare, urmată de majorarea capitalului social, operațiune prin care ACS Academia Rapid 1923 a „pierdut” participarea de 3% ajungând la 0,012% din acțiuni și prin care Dan Șucu a devenit acționar cu 49,994% a fost înregistrată la ONRC. Hotărârea AGA prin care s-a realizat această operațiune a fost atacată de avocatul Andrei Nicolescu și dosarul se află pe rolul Tribunalului București.
Instanța a anulat cea de-a doua majorare a capitalului social, ca urmare a intervenției la ONRC a aceluiași avocat Andrei Nicolescu.
Situația e mult mai complicată astfel, deoarece lichidatorul ACS Academia Rapid 1923 numit de instanță este obligat să verifice dacă diminuarea patrimoniului asociației a urmat procedura legală, în caz contrar se va impune sesizarea organelor de cercetare competente.
