Viorel Nicușor Flueran promovează fotbalul județean!

Până să ajungem la prestația arbitrului Viorel Nicușor Flueran, din ultimele 20 de minute ale partidei dintre Juventus și Viitorul Axintele, care a contribuit într-o anumită măsură la rezultatul alb înregistrat la final, trebuie subliniate aspecte esențiale din jocul celor două echipe.

Juventus a ratat o nouă șansă mare de a redeveni principala favorită la promovare, însă accederea în Liga 2 încă se joacă deoarece ambele pretendente la locul 1 în Seria 2 joacă la fel de prost, ca să nu spunem infect.

Viitorul Axintele a venit în Colentina să lupte pentru promovarea fotbalului județean, dar nu contează. Indiferent de unde a venit motivarea, așa trebuie să joace orice echipă angrenată într-o ligă de nivel național. Și aici ne referim doar la ambiție și determinare, pentru că din punct de vedere al jocului și Viitorul Axintele provoacă o stare de disconfort gastric. Dar, încă o dată, bravo lor pentru ambiție și determinare. Dacă vor juca la fel și la Călărași, jos pălăria!

În ceea ce privește pe Juventus, am evitat până acum să comentăm prestația din retur. Am comentat însă în perioada de pregătire, după meciul amical cu Inter Clinceni. Ce am remarcat în februarie, rămâne valabil și astăzi. Așa nu se obține nimic, poate doar un punct amărât sau o victorie întâmplătoare.

Pentru a da satisfacție marelui antrenor și psiholog întâlnit la începutul săptămânii la un meci de juniori, voi spune că dacă acesta este fotbalul la care s-a referit într-adevăr nu pricep absolut nimic.

Lipsă de comunicare sau absența oricărei tactici?

N-am nimic nici cu Marin Barbu, nici cu jucătorii din lotul lui Juventus. Dimpotrivă, chiar aș fi extrem de bucuros dacă ar reuși să promoveze. Dar la ce prestații au în retur, încep să regret drumurile făcute până-n Colentina. Cu toate că sunt incapabil să regret ceva din ce-am făcut și din ce am să fac. Însă am văzut ieri oameni mult mai implicați emoțional care erau pur și simplu năuciți de spectacolul grotesc la care au asistat. Își pierduseră până și capacitatea de a articula cuvinte.

La o analiză sumară, nu pot exista decât trei variante pentru a explica ceea ce se întâmplă cu Juventus.

1. Tactica lui Marin Barbu e bună, dar jucătorii nu sunt capabili să o înțeleagă și să o aplice întocmai.

2. Tactica lui Marin Barbu e proastă, iar jucătorii o aplică întocmai.

3. Tactica lui Marin Barbu e proastă, dar și așa, proastă cum e, jucătorii nu o înțeleg și nu aplică nimic din ea.

Cea de-a patra variantă nu intră în discuție. Dacă tactica lui Marin Barbu ar fi fost bună, iar jucătorii ar fi înțeles exact ce li se cere și aplicau întocmai, Juventus ar fi fost deja promovată în Liga 2.

Evident, e o descriere schematică, dar cuprinzătoare. Sunt și alte aspecte particulare, extrem de supărătoare. Unul dintre ele ar acela că într-un meci în care nu merg multe, faci doar trei schimbări. Și aici trebuie să fac precizarea că sunt implicat la un anumit nivel și pot să fiu subiectiv.

Cincă, titular la Trică, rezervă permanentă la Magiun

În toamnă, când echipa era în formare, Eugen Trică se plângea că nu are un mijlocaș central de calitate (acum nu mai e cazul, sunt chiar prea mulți, vreo 4-5). Pentru prima și singura dată am recomandat unui antrenor un jucător. Lotul pentru cantonament era deja făcut (din acel prim lot n-au mai rămas decât câțiva în Colentina) și am stabilit ca Cincă, căci despre el e vorba, să dea probe după meciul de cupă de la Ghermănești. După înfrângerea rușinoasă cu 8-3, antrenorul a luat decizia drastică de a renunța la jumătate din lot, astfel că am revenit cu propunerea mea. Trică devenise un pic reticent la recomandări, dar în cele din urmă a acceptat să-l vadă pe mijlocaș la unul dintre antrenamente, la un joc școală cu echipa de juniori A. După cinci minute, Trică a venit și m-a întrebat dacă jucătorul are actele la el să semneze. Nu s-a rezolvat transferul imediat, însă în cele din urmă Cincă a fost titular în tur, a făcut meciuri bune, dar a avut și evoluții mai ezitante.

Am vanitatea mea și normal că m-am felicitat că am avut ochi când l-am observat pe Cincă într-un meci de juniori disputat la Roșu între Concordia Chiajna și Sporting Pitești, în urmă cu două sezoane. Dar n-am insistat cum fac alții de-și promovează forțat „protejații”. De altfel i-am și zis din start că nu mai am nicio treabă după ce a dat proba de joc, iar ceea ce face la antrenamente și în timpul meciurilor e treaba lui, a colegilor lui de echipă și a antrenorului.

Această relatare era necesară pentru a sublinia doza de subiectivism din cele ce urmează.

Decizia lui Trică de a pleca în iarnă la CFR Cluj am înțeles-o în parte, dar din punctul meu de vedere a fost o mare greșeală. În primul rând, nu suport CFR Cluj, ceea ce reprezintă CFR Cluj și modul în care s-a ridicat CFR Cluj. În al doilea rând, Trică începuse un proiect, avea tot ce-și dorea la dispoziție la nivel de Liga 3 și ar fi putut să rămână în Colentina necondiționat până la pensie și dincolo de ea.

Începutul mandatului lui Marin Barbu, în timpul Cupei Juventus, a fost un pic ciudat. Antrenorul a avut ceva probleme de sănătate și de familie și nu a stat pe bancă decât la două-trei meciuri. N-a fost prezent nici la toate meciurile amicale disputate până la începerea returului.

Și acum revenim la Cincă. Din titular, mijlocașul în vârstă de 20 de ani s-a trezit rezervă permanentă. A jucat efectiv 20 de minute, cu Marin Barbu pe bancă, într-un amical. În rest, antrenamente și încălzire pe marginea terenului la meciuri, din minutul 5 până în 85. După aproape trei luni în care a frecat tușa, surprinzător, Cincă a fost introdus în minutul 70 al celui mai important meci din retur, cel de la Călărași cu Dunărea. Nu o spun eu, o spun cei care au fost la meci, oameni din conducerea clubului, adversari. Cincă a intrat în joc determinat, a impulsionat acțiunile ofensive, a încercat de două ori poarta de la distanță și în minutul 90 a fost la câțiva centimetri de a deveni omul providențial, dacă nu se trezea aiurea-n tramvai pe linia porții Popescu de la Călărași. Din câte am înțeles, chiar Marin Barbu i-a lăudat evoluția și l-a dat exemplu toată săptămâna celorlalți jucători. Ce face Marin Barbu cu Cincă la meciul cu Viitorul Axintele? Îl scoate la încălzire din minutul 20 și îl cheamă pe bancă în minutul 90. Atât!

Și nu e vorba doar de Cincă. Exemplul lui a fost cel mai comod, deoarece am putut să țes o poveste mai consistentă. Dar e vorba și de alți jucători, gen Alexandru Vasile, Florin Cazan sau Alexandru Nica. Ăștia micii, în general, care sunt băgați în repriza a doua să salveze situația ca-n meciul cu Metaloglobus. Dar dacă ai pretenția ca jucători de 16-20 de ani să te scoată la fiecare meci, în câteva minute, îmi pare rău.

Când ai resurse umane și refuzi să le utilizezi, ceva nu pute a bine. Ce poate fi mai umilitor decât faptul că cei de la Călărași consideră în acest moment că cel mai bun antrenor al Dunării este antrenorul contracandidatei și sugerează să i se facă loc în poza de grup de la finalul sezonului (Să-l băgați și pe Magiun în poză!). Poate să se supere Marin Barbu dar aproape 1000 de oameni au privit ieri 70 de minute din care n-au priceput nimic. Așa e, noi nu ne pricepem la fotbal.

Juventus începe meciul, după ce face trei schimbări

În prima repriză, am consemnat o singură ocazie mai clară, dar apărută oarecum întâmplător, o reluare incomodă cu capul din 6 metri, la care portarul Ciuculescu a respins în corner.

Începutul reprizei secunde a consemnat prima schimbare, Cazan în locul lui Goge. Câteva minute, Juventus a jucat în zece pe motiv de rătăcire a apărătorilor.

Apoi, au mai intrat Alexandru Vasile și Nica. Cea de-a patra schimbare, după cum spuneam, nu s-a mai produs.

Presiunea a crescut treptat la poarta lui Ciuculescu și în ultimele 20 de minute am consemnat mai multe ocazii decât în primele 70 și în tot meciul de la Călărași la un loc.

Cea mai mare ocazie i-a aparținut lui Al. Vasile care a șutat inspirat la colțul lung peste portar, dar n-a avut noroc și mingea a lovit transversala.

Flueran, fluieră când vrea, cum vrea

Revenim acum la actorul cu fluier, cu nume parcă predestinat. Să ne înțelegem, la ce a jucat în primele 70 de minute, Juventus nu merita să câștige. Însă Viorel Nicușor Flueran i-a acordat lui Marin Barbu trei alibiuri perfecte pentru a justifica eșecul din meciul cu Viitorul Axintele. Dacă în cele 70 de minute anoste nu prea avea ce să greșească, în ultimele 20 s-a întrecut în decizii cel puțin bizare.

Nu le vom trece în revistă în ordine cronologică, ci în ordinea clarității fazelor.

1. Florin Cazan scapă pe banda dreaptă și este cosit din spate, fără nicio intenție sau posibilitate a jucătorului de la Axintele de a juca mingea. Centralul sancționează acțiunea brutală doar cu cartonaș galben, când în mod evident se impunea eliminarea.

2. Unul dintre fundașii de la Axintele, fără să fie presat de vreun adversar, încearcă să evite cornerul și vrea să întoarcă mingea în teren lovind-o cu piciorul la 90 de grade, dar trimite direct în propria mână ridicată în plan vertical. Centralul Flueran vede perfect faza și dictează… corner. Dacă nu a aflat încă, îl informăm pe craiovean că neglijența se sancționează în fotbal cu lovitură liberă directă, iar produsă în careu cu penalty. Poate că s-a uitat aseară la meciul U Cluj – Steaua, la lovitura liberă din care gazdele au fost sancționate deoarece unul dintre oamenii din zid s-a întors cu spatele și mingea l-a lovit în cot.

3. Arnăutu preia în careu, își face poziția de șut, dar doi adversari îl lovesc în glezna piciorului cu care controlează mingea. Poate că Flueran nu a văzut bine intervenția jucătorului aflat mai aproape de poartă, dar pe cea a celui care atacă cu fața spre poartă, cu șpițul și talpa direct în fluierul piciorului, n-avea cum să o rateze (foto principală cu zoom).

În poza de grup de la Călărași are loc și Flueran, indiferent dacă a greșit intenționat sau nu, așa cum au loc și primari de pe la sate considerate fără acoperire orașe.

Iar la final, fără să-i facem o vină particulară deoarece am văzut că mai nou se practică pe scară largă în Liga 3, centralul Flueran nu a indicat minutele de prelungire sau dacă le-a indicat, a făcut-o extrem de discret, să nu vadă nimeni.

În concluzie, Juventus nu a ratat încă promovarea, dar dacă va continua în același stil nu are nicio șansă să joace sezonul următor în Liga 2, chiar dacă Dunărea Călărași va mai face pași greșiți.

Meciul următor, cu Dinamo II pe Romprim, va fi extrem de dificil, deoarece juniorii din Ștefan cel Mare joacă un fotbal pozitiv, însă Florin Bratu, prezent în Colentina la meciul Juventus – Viitorul Axintele, va avea totuși o misiune grea în stabilirea unei strategii pentru că mai mult ca sigur nu a înțeles nimic din ceea ce prestează viitorul adversar. Eh, în sfârșit am găsit și ceva de bine…