Nu îmi dau seama ce se întâmplă cu Victor Ponta, dar fie e dezinformat sistematic, fie minte cu o nonșalanță rar întâlnită, făcându-i o concurență puternică lui Traian Băsescu. Declarațiile din ultimele zile, răspunsurile cotite la toate întrebările pertinente, dar și interpretările strâmbe date unor evenimente concrete conduc la ideea că a intrat sub o influență extrem de nefastă pentru România și, în general, pentru un sistem democratic.
Ceea ce nimeni nu sesizează e aspectul esențial că acești oameni aleși sau numiți în funcții publice, printre care se numără și Ponta, comit sperjur aproape de fiecare dată când deschid gura, deoarece pe durata mandatului se află sub jurământ.
Poate că ar trebui să fac o listă cu toate minciunile lansate de politicieni, dar nu am dispoziția pentru așa ceva (probabil pe asta mizează și ei, că nimeni nu e atât de dus cu capul să le țină socoteala).
Totuși, hai să vedem câteva mostre a la Ponta, din emisiunea specială de la TVR 1 în care Moise Guran a încercat cât de cât să lămurească unele probleme, dar s-a izbit de ipocrizia și nesimțirea lui Victor Ponta. Minciuna cea mai eficientă e cea învăluită într-un staniol de adevăr și măcar acest merit Ponta îl are. Le livrează frumos ambalate. Mai greșește când lansează perdele de panică, total neeficiente.
Începem cu una gogonată spusă în finalul emisiunii, cu un zâmbet larg. „Iată de ce am fi singura țară din Europa, care am avea o asemenea lege. Și asta ar fi un semnal extraordinar pentru investitori! România e singura țară care interzice ce nu interzice nicio țară europeană”, referindu-se la singura cale de urmat fără niciun risc pentru România, adoptarea unei legi prin care să fie interzisă utilizarea cianurii în exploatările miniere.
Cum am mai arătat deja și se poate verifica extrem de ușor, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind interzicerea utilizării cianurii în Uniunea Europeană, însă aceasta nu poate produce efecte directe până la o decizie a Comisiei Europene (probabil, d-asta se și grăbesc să demareze proiectul, după ce 13 ani a stat la sertar). Numai că țări precum Germania, Cehia și Ungaria nu au așteptat un semn de la Comisie și au interzis utilizarea leșierii, ceea ce ar plasa România pe poziția a 4-a, în lista țărilor care interzic cianurarea și nu prima cum afirmă cu maximă seninătate și minimă responsabilitate șeful Guvernului. Mai mult, în Europa doar cinci țări folosesc această tehnologie, dar trei dintre ele au limite maxime pentru cantitatea anuală utilizată (Suedia nu folosește mai mult de 250 de tone). În România, e liber la cianură să ne punem și-n cap și-n cur. Doar RMGC ar folosi anual 12000-12500 de tone (conform proiectului, dar nimeni nu garantează că acesta va fi respectat în practică), iar dacă vom adăuga cantitățile utilizate în celelalte exploatări, am ajunge probabil lideri mondiali.
În direct, Ponta răstălmăcește cu un tupeu greu de catalogat problema clară ridicată de Guran. Acesta a spus destul de clar că greva angajaților RMGC s-a desfășurat într-un muzeu care nu reprezintă spațiul în care aceștia își vor desfășura activitatea, deoarece mina va fi una de suprafața. Ponta a sărit ca ars și a început să debiteze tâmpenii fără legătură cu realitatea, folosindu-se de un adevăr, acela că în galeriile respective, chiar dacă sunt transformate în muzeu e frig, umezeală, beznă și aerul e greu respirabil. Ponta a reacționat așa doar pentru că știa că situația e de-a dreptul absurdă. Ca și cum dacă angajații de la Metrou ar intra în grevă și ar intra în canalizare pentru a protesta. Normal că nu poți să constați că oamenii sunt în niște condiții de nedescris. S-au dacă funcționarii publici ar protesta în groapa de gunoi de la Glina. Ce legătură ar avea orice alt spațiu (cu excepția străzii, din motive evidente) cu biroul în care își desfășoară activitatea zilnică?
Apoi urmează îmbârligarea. Ponta afirmă, tot cu zâmbetul pe buze, că are informații de la servicii, fără să dea detalii, că o parte dintre manifestanți reprezintă interese străine care se opun progresului României. Păi dacă e așa de ce nu îi saltă Poliția? De ce nu este demascată conspirația împotriva intereselor Statului?
Protestul împotriva proiectului de la Roșia Montană a fost deja deturnat și este folosit ca o perdea de fum, în jurul căreia dansează toată clasa politică, mass-media și afaceriștii penali, chiar dacă mișcările nu au întotdeauna legătură cu Roșia Montană.
De exemplu, un omulete pe nume Remus Borza a făcut ceva de neconceput în România. A luat Hidroelectrica în insolvență și din postura de Președinte al Consiliului de Supraveghere a dus compania de la pierderi de 700 de milioane în doi ani la un profit estimat pentru 2013 de 1 miliard de lei. Adică, ceva absolut abominabil! A băgat în buzunarul statului 400 de milioane de euro! Clar, trebuie să îi dăm la cap, fie și prin promovare. Cum adică o companie de stat să meargă atât de bine? Cum o mai putem mărita noi pe doi poli? Mai mult, ca să comită această crimă împotriva intereselor naționale, Borza a masacrat 500 de căpușe ale oamenilor de bine din politică și servicii și a desființat o mulțime de posturi esențiale, precum cele ale cărătoarelor de aer permanent însărcinate.
Din păcate, nu văd pe nimeni să sară în sprijinul lui Borza, precum în ianuarie 2012 pentru Arafat, mai ales că diferența de performanță e ca de la cer la pământ. Mai mult, lui Borza i se pregătesc și câteva dosare penale, deoarece ar fi băgat niște bani în propriu buzunar. Să îmi fie cu iertare, dar dacă cineva îmi bagă în buzunar 400 de milioane de euro, păi cred că nu m-aș supăra nici dacă și-ar trage apoi, să zicem, 10% din sumă.
Statul român estimează extrem de optimist că afacerea Roșia Montană va genera încasări de 5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cam 300 de milioane pe an. Deci mai puțin decât a produs Borza în primul an. Probabil, dacă ar fi lăsat, profitul Hidroelectrica va crește, din moment ce a depășit momentul critic și nu va mai avea de făcut plăți compensatorii pentru fătucile șmecherilor.
Viitorul va arăta cam așa. Borza va pleca, căpușele vor reveni, fie alea vechi, fie altele noi cu poftă mare de supt, iar cărătoarele de aer își vor recăpăta locurile de muncă pierdute, în timp ce compania va intra din nou pe deficit și va fi vândută pe promisiuni.
Aceasta este Guvernarea României, indiferent că vorbim de regimurile păstorite de Iliescu, Constantinescu sau Băsescu.