Țucă a Zbârcit-o la Galați! Legea Sportului își intră, parțial, în drepturi!

Țucă, Zbârcea și Asociații (TZA), notorie casă de avocatură a sistemului, care a stabilit o întreagă jurisprudență cu privire la asociații și federații, în special, cele sportive, încă din primii ani de la intrarea în vigoare a Legii nr.69/2000 și a OG nr.26/2000, a reușit o nouă performanță în materie.

În urma unui memoriu privind practica neunitară, adresat Curții de Apel Galați, în numele ACS Tennis Team București, colegiul de conducere al instanței a formulat cerere de Recurs în Interesul Legii.

Completul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea RIL a pronunțat Decizia nr.19 pe data de 13 noiembrie 2023, care anulează practic întreaga jurisprudență stabilită în ultimii 23 de ani de TZA și a validat poziția susținută de o mână de oameni, printre care mă număr și eu. Susținătorii cei mai combativi la nivelul instanțelor sunt în continuare Tudor Iacov (Progresul București) și Marius Vecerdea (Pamira Sibiu), iar, mai nou, Horia Manoliu (AFC Rapid București), care are acțiune în derulare, pe rolul Tribunalului București, cu privire la dizolvarea AMFB, tocmai pe motiv de membri.

Concret, afilierea de noi membri la o federație sportivă reprezintă modificare a Statutului (actului constitutiv), iar drepturile ce rezultă din calitatea de membru (inclusiv cel de vot în Adunarea Generală) sunt condiționate de înscrierea modificărilor privind afilierea de noi membri în Registrul Federațiilor. Cu alte cuvinte, dovada calității de membru al asociațiilor și federațiilor se face cu extrasul de registru.

În aceste condiții, după publicarea în Monitorul Oficial, Decizia nr.19/2023 devine obligatorie și confirmă faptul că o serie de structuri sportive, dintre care enumăr Federația Română de Fotbal, Federația Română de Tenis și Asociația Municipală de Fotbal București funcționează în afara cadrului legal și chiar sunt nule de drept.

Astfel, aceste structuri sportive vor fi nevoite, pentru a evita dizolvarea, să își organizeze viitoarele Adunări Generale cu membrii înscriși în Registrul Public. FRF are 84 de cluburi membre, multe dintre ele “decedate” de ani buni, dintre care doar câteva mai îndeplinesc condițiile statutare pentru a deține această calitate.

Mai mult, toate statutele FRF, cu excepția celui de la înființare, sunt lovite de nulitate, deoarece au fost adoptate prin votul unor cluburi care nu aveau calitatea de membru. Fiind vorba de  procedură necontencioasă, Încheierile prin care au fost validate de către instanțe modificările de statut, în baza jurisprudenței stabilită de TZA, pot fi revizuite.

Aproape la fel se prezintă situația și la Federația Română de Tenis. Doar 54 de cluburi au calitate de membru, iar dintre acestea mai funcționează aproximativ 20.

Mai gravă este situația Asociației Municipale de Fotbal București care a fost înființată nelegal și nestatutar de 22 de persoane fizice și continuă să funcționeze în aceleași condiții, cu toate că marea majoritate a membrilor a decedat și doar vreo 2-3 mai sunt printre vii și nu prea mai au vreo tangență cu fotbalul bucureștean.

Așadar, următoarea Adunarea Generală a AMFB va fi o ședință de spiritism ținută la cimitir. Pentru cei care nu sunt familiarizați și nu cunosc conținutul Registrului asociațiilor îi voi enumera, spre veșnica pomenire a celor decedați, pe membrii cu drept de vot ai AMFB, conform Deciziei nr.19/2023 a ÎCCJ: NOVAC PAUL, MANUȘARIDE CHIRIAC, LĂZĂRESCU NICOLAE, VÂLCEANU MIHAI, IONIȚĂ ANTON, OANĂ ILIE, POPESCU MAXIMILIAN, ENACHE ION, GROSU VLADIMIR, CÎȚU MIRCEA, STEBLEANU EUGEN, HRISIU FOTI, LĂZĂRESCU CONSTANTIN, RĂDULESCU IOAN, TIMAR GHEORGHE, BINDEA MIHAI, ȚAPU OCTAVIAN, LICĂ DUMITRU, CODREANU TEOFIL, FLORUȚ EMIL, GHEORGHIU TRAIAN, BĂRBĂCIORU ION.

Decizia nr.19/20023 rezolvă doar parțial problemele create prin jurisprudența stabilită de Țucă, Zbârcea și Asociații, divergentă de la litera și spiritul legii.

Spre exemplu, ar mai fi necesar un Recurs în Interesul Legii cu privire la competența de soluționare a cererilor de anulare a Hotărârilor Adunării Generale și a Deciziilor Consiliului Director. Legea specială este destul de clară în această privință, însă TZA a inventat și o serie de judecători corupți moral a aderat la interpretarea aberantă, care afectează doar fotbalul, că o prevedere din statut poate deroga de la normele de ordine publică din legea de organizare și funcționare. Sper că nu vor mai trece alți 20 de ani până se va reglementa modul unitar de interpretare în această speță.

Voi reveni, după publicarea Deciziei nr.19/2023 a completului pentru soluționarea RIL și din perspectiva faptului că unul dintre membrii drepturi depline, conform legii, al Federației Române de Fotbal este Asociația Fotbal Club Rapid București (AFC Rapid), deținătoarea palmaresului Fotbal Club Rapid, iar Resuscitatul/2018 SA nu are nici măcar dreptul să participe la Adunarea Generală a FRF.

O precizare finală. Completul pentru soluționarea RIL este format din 25 de judecători, după cum urmează, citând din lege:

“Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia/secţiile în a cărei/căror competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv unul dintre vicepreşedinţii acesteia este preşedinte al completului”.