În publicația Gorjeanul a apărut în urmă cu două zile un articol având ca subiect cererea de intervenție accesorie formulată de Progresul București în dosarul în care Pandurii Lignitul Târgu Jiu solicită ca instanța să oblige “acționarii” să își achite cotizațiile restante.
În primă instanță, Tribunalul Gorj a obligat Consiliul Local Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia și Complexul Energetic Oltenia la plata cumulată a peste 2 milioane de euro.
Fiind vorba și de bani publici, Progresul București a formulat cerere de intervenție în apel în favoarea Consiliului Local Târgu Jiu și a Consiliului Județean Gorj, motivată pe 11 pagini și susținută de tot atâtea înscrisuri, reprezentând în mare parte jurisprudență relevantă, prin care a demonstrat, în principal, că cele două organe deliberative ale administrației publice locale nu au nicio obligație față de o asociație fără scop patrimonial pentru că acestea nu au personalitate juridică și, în consecință, nu au capacitate de exercițiu și folosință.
Cu alte cuvinte, deoarece nu au personalitate juridică, nu au patrimoniu propriu, astfel încât nu pot exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice.
Mai mult, organele deliberative ale autorităților publice nu pot avea calitate de membru în cadrul asociațiilor înființate în baza OG nr.26/2000 și nici în cadrul societăților comerciale înființate în baza Legii nr.31/1990, deoarece numai persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia în acest scop. În acest sens, jurisprudența Curții Constituționale a României este elocventă și devastatoare în cazul CS Pandurii Lignitul Târgu Jiu.
De asemenea, Progresul București a arătat că nici unitățile administrativ teritoriale și nici sindicatele nu pot participa la constituirea de asociații fără scop patrimonial, în baza OG nr.26/2000, deoarece acestea au legii speciale de funcționare.
Din aceste motive, și nu numai, Progresul București a solicitat instanței Curții de Apel Craiova următoarele:
- să admită cererea de intervenție accesorie așa cum a fost formulată
- să anuleze Sentința nr.91 pronunțată de Tribunalul Gorj la data de 12.07.2018
- să constate nulitatea actelor de procedură din dosarul nr.4036/95/2016, având ca obiect procedura de insolvență a apelant-reclamantei asociația Clubul Sportiv “Pandurii Lignitul” Târgu Jiu
- să disjungă dosarul sub aspectul nulității persoanei juridice și trimiterea către Judecătoria Târgu Jiu, competentă să constate dizolvarea de drept și întrunirea condițiilor pentru dizolvarea prin hotărâre judecătorească
- să anuleze cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant al persoanei juridice
- să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art.1 alin.3 din Legea nr.85/2014 sub aspectul nerespectării art.1 alin.5 raportat la art.40 din Constituția României și a art.1 alin.1 din OG nr.26/2000, sub aspectul nerespectării art.1 alin.5 raportat la art.40 alin.1 și art.135 alin.1 și alin.2 lit.a din Constituția României.
La termenul din data de 23.01.2019, instanța Curții de Apel Craiova avea două variante:
– să admită în principiu cererea de intervenție accesorie, caz în care procesul ar fi fost ca și încheiat
– să respingă, ca inadmisibilă în principiu, cererea de intervenție accesorie și să nu țină cont de această apărare formulată în favoarea Consiliului Local Târgu Jiu și Consiliului Județean Gorj.
Din păcate, a fost preferată a doua variantă. Progresul București nu a fost surprinsă de această hotărâre, deoarece a anticipat că instanța nu va dori să deschidă Cutia Pandorei și așteaptă comunicarea motivării.
Însă, indiferent ce va urma, toate părțile, instanța, dar și presa din Gorj, au luat la cunoștință de conținutul cererii de intervenție accesorie, astfel că situația de fapt și de drept nu mai poate fi ignorată. Poate doar în cazul în care toți cei implicați acționează în coluziune pentru deturnarea fondurilor publice din bugetele unităților administrativ teritoriale Municipiul Târgu Jiu și Județul Gorj.
Situația CS Pandurii Lignitul Târgu Jiu nu este singulară, doar în fotbal, la nivel național, funcționează cu încălcarea normelor de ordine publică cel puțin alte 20 de grupări care sunt sau au fost finanțate ilegal cu milioane de lei anual. Celebre sunt, mai ales, cazurile ACS Poli Timișoara și Unirea 04 Slobozia, asociații care au fost obligate de Curțile de Apel Timișoara și București, care au menținut sentințele pronunțate de instanțele de fond, să dea banii înapoi, “cotizațiile” fiind declarate ilegale.
Mai devreme sau mai târziu, buboiul tot se va sparge, deoarece chiar dacă unele instanțe de judecată închid ochii și nu aplică legea, latura penală nu poate fi înlăturată tot atât de ușor, fiind vorba de prejudicii în cuantum total de zeci de milioane de euro aduse bugetelor publice. Din păcate, în ultimii ani, nici Curtea de Conturi a României nu își mai face treaba cu privire la modul de “finanțare” a unor persoane juridice de drept privat din bani publici, fără niciun control legal.
Pe tema modului nelegal în care sunt constituite anumite structuri sportive, vom reveni pe larg.
