Asociația Municipală de Fotbal București (AMFB) nu are Comitet Executiv, legal constituit, din anul 2013, când a avut loc Adunarea Generală sub conducerea lui Vasile Avram.
La fel ca uzurpatorii de azi, Vasile Avram nu prea ținea cont de lege și de statut, astfel că alegerile pentru desemnarea noului Comitet Executiv, cu mandat până în 2017, au fost contestate, inclusiv de cei aflați astăzi la butoane, fiind invalidate definitiv de instanță în anul 2016.
Dintr-o eroare materială, intenționată sau nu, odată cu înscrierea noului sediului, cel din Splaiul Independenței, a fost modificată și componența Comitetului Executiv, cu toate că instanța a decis disjungerea dosarului și formarea unuia nou, aflat pe rol. Din acest motiv, astăzi, în registrul special de la judecătoria sectorului 6 se găsesc numele unoara dintre membrii Comitetului Executiv aleși în urmă cu patru ani. Trebuie precizat că Anton Doboș și Constantin Giurescu nu se află printre aceștia. De altfel, primul a renunțat la presupusa funcție de vicepreședinte din momentul în care a fost informat și a constatat că nu o deține legal.
Vasile Avram a fost condamnat și funcția de președinte al Comitetului Executiv AMFB a devenit vacantă, fiind organizate alegeri în 2016 pentru ocuparea acesteia până la finalul mandatului Comitetului Executiv, adică până în 2017.
Adunarea Generală a fost organizată într-o pură debandadă, cu o participare incertă, iar, la final, s-a încheiat un proces-verbal, ulterior falsificat pentru a elimina elementele care arătau că alegerile nu s-au desfășurat în condiții statutare. Funcția i-a revenit lui Marian Lumânare, în dauna lui Ion Toma, la o diferență de câteva voturi.
Însă, validarea noului președinte a fost contestată și până la admiterea de către instanță și înscrierea în registrul special a modificării actelor constitutive, acesta nu are calitate să încheie acte juridice în numele și pe seama AMFB.
Oricine este ales în funcția de președinte al unei asociații, indiferent de domeniul de activitate, poate să verifice dacă are sau nu calitate printr-un simplu exercițiu: se deplasează la banca la care asociația are contul cu Hotărârea Adunării Generale prin care a fost ales în funcție și solicită schimbarea specimenului de semnătură. O operațiune extrem de simplă. Ce i se va răspunde? OK, nicio problemă, dar aveți la dumneavoastră încheierea judecătorească? Nu? Atunci, ne pare rău, reveniți cu încheierea judecătorească. Crede cineva că Marian Lumânare are specimen de semnătură în bancă pe contul AMFB? Cu toate că cererea de modificare a actelor constitutive a fost admisă în prima instanță, dar pe rol se mai află soluționarea apelului.
Progresul nu s-a mai înscris în Liga 4 din acest motiv. Nu dorește să fie considerat părtaș la seria lungă de ilegalități și abuzuri comise de cei care, poate, chiar cred că au calitate de reprezentant al AMFB. Pentru că în acest moment, după ce au fost informați, toți membrii Adunării Generale, cu câteva excepții, sunt complici, prin lipsa de atitudine.
Una dintre excepții este chiar Progresul. Bancarii au cheltuit bani și mult timp, au fost supuși unor abuzuri inimaginabile într-un stat normal, dar au luat atitudine și își caută dreptatea în instanțele civile. Mai mult decât atât, din câte știm, Progresul a depus împotriva AMFB, dar și a altor pârâți, cel puțin patru plângeri penale.
1. Cea mai veche plângere a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 și vizează fapte petrecute în timpul domniei autocrate a lui Vasile Avram, plângere actualizată permanent.
2. Uzurpatorii au calitate în plângerea făcută la Parchetul de pe lângă Tribunalul București în care sunt reclamate fapte de corupție în fotbal, precum mituirea unor jucători ai Progresului de către finanțatorul Spartac, Gabriel Rădulescu.
3. AMFB și CSA Steaua fac obiectul plângerii penale depuse, de curând, la Parchetul Militar.
4. FRF și AMFB se țin de mână în cea mai proaspătă plângere penală depusă la Direcția Națională Anticorupție (DNA).
5. Va urma, probabil, o nouă plângere penală, ce va fi depusă la DIICOT, deoarece vizează constituirea de grup infracțional organizat.
Nu intrăm în amănunte, dar faptele reclamate le-am semnalat și noi de-a lungul timpului. Dacă unele dosare vor trena, avem bănuiala că cele adresate Parchetului Militar și DNA se vor mișca repede, mai ales că implică sume mari de bani.
Ceea ce trebuie să constate procurorii, în primul rând, și poate că deja au făcut-o e că cei care semnează hotărârile Comitetului Executiv, atât la AMFB, cât și la FRF, nu au avut și nici acum nu au această calitate, deoarece instanțele au respins definitiv modificările actelor constitutive. În consecință, nu pot semmna acte juridice în numele și pe seama AMFB și FRF.
Deoarece, parte dintre membrii Comitetului Executiv continuă să semneze documente în numele și pe seama AMFB se constituie într-o infracțiune. Chiar dacă dintr-o eroare materială respectivii au fost înscriși în registrul special. Pentru că încalcă o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv Hotarârea Tribunalului București nr.1519 din data de 9 octombrie 2014. Iar Judecătoria nu poate să anuleze o sentință pronunțată de o instanță superioară.
În consecință, începând cu finalul anului 2013, toate actele semnate de Vasile Avram, Marian Lumânare, Anton Doboș, Marian Rusu, Mihaela Bratu, Claudiu Baboia, Ioan Toma, Constantin Giurescu, Mihai Florescu, Alexandru Crișan și alții care au mai semnat sunt nule de drept. Mai grav este cazul lui Ioan Bega (care nu are calitate de trezorier al AMFB) deoarece semnătura acestuia se va regăsi pe tot ceea ce ține de bani.
Aceeași situație și la FRF. Curtea de Apel București a respins definitiv cererea de înregistrare a Comitetului Executiv prin hotărârea nr.455 din 12 octombrie 2015, motiv pentru care în Registrul Federațiilor apare în continuare Comitetul Executiv avându-l ca președinte pe Mircea Sandu. Nu vorbim de o interpretare, ci de încălcarea intenționată a unei hotărâri judecătorești definitive. Mai mult, unul dintre cei vizați încalcă și hotărârea prin care a fost condamnat pentru fapte de corupție în fotbal.