Trupa de „galactici” dobrogeni, mult peste “extratereștrii” din Uniunea Europeană în ceea ce privește noul sport mioritic, prostie și mizerie în transmisiune directă
Am atras atenția, în câteva articole mai vechi, asupra unui grup etnic cu tentă vădit infracțională și cu spor la crearea de găști și de mafii, machidoni pe numele acestora. Mai mult decât atât, am precizat că există deja un nou teritoriu miraculos românesc, cu propriul său epos și etnos, caracterizat prin unicitate și multietnicitate. Este vorba, deci, de Dobrogea, teritoriu cuprins între Dunăre și mare și în care se petrec zilnic lucruri pe care cronicarul consideră că merită să fie consemnate. Se sculară, deci, mai an, patru cretini cu pașaport neaoș, dar reprezentând foarte bine natura complexă a peisajului în care au trăit poetul Ovidiu, dar și omul cu scula eternă, Terente.
Spuneam, deci, că ei reprezintă mixtura acestui teritoriu, adică, unu-i lipovean, altu-i rumân, celălalt îi țâgan și cestălalt mi ți-i din neamul machidonilor. Și acum, numele celor patru mușchetari, uniți în cuget și-n nesimțiri și plecați să cucerească Vestul atotputernic și veșnic sfidător, după ce vor fi deja răpus oaia viitorului, Miorița.
Notați deci, în ordinea numerelor de pe tricou, Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu și Petre Condrat. Căpitan de echipă ar mai fi încă unul, judecat în lipsă, Adrian Procop, dar rolul acestui june bun la toate este încă neclar în ceea ce presa occidentală numește “Afacerea secolului”.
Nevoia de “Gaura”
Gașca acestora s-a deplasat în Olanda, unde se ocupau de spargeri de locuințe și de mici găinării specifice acestui tip de imigrant, retardat mintal cu dificultăți de exprimare și cu grai neanderthalian. Împreună cu ei s-a deplasat și Natașa Timofei, care practica meseria aceea veche, pe care o știm cu toții, dar care în mentalul colectiv era trecută ca “maseuză”, căci echipa avea nevoie de recuperare după meciuri. În plus, “Gaura” era responsabilă cu “producerea” a 2.000 E / săptămână, mult peste ceea ce aducea în sfântul cămin comun restul bandei. De altfel, îi vom denumi pe cei patru după caracterul fiecăruia dintre ei, pentru a exprima mai bine diferența, dar și sprijinul reciproc care este specific fiecărui membru.
Pe Radu Dogaru îl vom boteza “Morocănosul”, deoarece este sceptic și vorbește singur în fața oglinzii. Pe urmă, lui Eugen Darie îi vom spune “Mutulică”, deoarece tace și le face, iar orice formă de exprimare, fie ea și cea în limba maternă, îi este străină. Pe de altă parte, Alexandru Bitu va fi poreclit “Sculerul”, fie și pentru simplul fapt că este în stare să spargă orice ușă, mai ales pe cele nedescuiate și, cu siguranță, pe cele întredeschise. Cu voia Dvs, ultimul pe listă, Petre Condrat, zis “Omul 6”. Asta, fiindcă umblă adus de spate și, de obicei “stă și ține de Șase”. Deși ingrat, rolul acestuia este foarte important, cel puțin la fel de mult ca rolul cârmaciului în barca de “8+1”. Și, evident, “Gaura” Olga, o blondă apetisantă și cu fesele aburinde. Dar, să purcedem la fapte.
În scenă intră “Preotul”
Nu se știe cine este acesta, dar se bănuiește că ar fi venit din România cu misiunea de o feri un avans bandei și pentru a le sugera spargerea de la muzeul Kunsthal din Rotterdam. Poliția olandeză, dimpotrivă, crede că preoțelul era un olandez autentic, care a comandat jaful pentru o rețea de traficanți de tablouri din Bruxelles. În fine, versiunea oferită de cei patru este cea a unei întâmplări și a unui concurs de împrejurări demn de filmele lui Guy Ritchie. Astfel, la începutul lunii octombrie 2012, Eugen Darie a pornit GPS-ul din maşină pentru a-i indica muzee din Rotterdam unde erau expuse obiecte de artă.
Românul este un om cult și care se cultivă
Potrivit rechizitoriului, Morocănosul și Sculerul au mers iniţial la Muzeul de Istorie a Naturii din Rotterdam. Aici, tăntălăii au constatat că sunt prezentate exponate naturale (păsări, animale, gândaci etc) şi că nu sunt obiecte ce pot fi comercializate. Ieşind din acest muzeu, cei doi inculpaţi au văzut că în apropiere se află o sală de expoziţii, cunoscută sub numele de Muzeul Kunsthal. La 6 octombrie 2012, ceilalți doi, Omul 6 și Mutulică au mers să viziteze Muzeul Kunsthall, unde au observat că se va deschide o expoziţia „Avant-Gardes”, cu peste 150 de tablouri semnate de 50 de pictori, care făceau parte din colecţia fundaţiei olandeze Triton.
Hoţii din Măcin (Tulcea) care au spart muzeul Kunsthal din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au folosit un simplu patent pentru a da o lovitură de 17 milioane de euro. Morocănosul a forţat, timp de câteva secunde, sistemul de închidere al uşii de evacuare de urgenţă şi a deschis-o. Preţul unui patent este de 3 euro. Alături de acesta, în muzeu a mai intrat Adrian Pricop, cel judecat în contumacie și care, din acest motiv, nu are dreptul la poreclă proprie. S-au dus ţintă şi au furat şapte picturi în ulei şi acuarele pe care le-au băgat în două sacoşe cu rafie. Totul a durat 2 minute şi 48 de secunde. Afară îi aştepta maşina de fugă, condusă de cel de-al treilea complice, Sculerul. Aşa a avut loc „Jaful Secolului”, potrivit declaraţiilor din dosar şi a probelor procurorilor DIICOT.
Nespălații de lângă Dunăre nu știau ce fură
Iată lista exactă a tablourilor sustrase: Henri Matisse – Cititoare în alb şi galben – Valoarea asigurată 7.500.000 €, Pablo Picasso – Cap de arlechin – Valoarea asigurată 800.000 €, Claude Monet – Podul Charing Cross, Londra – Valoarea asigurată 1.250.000 €, Claude Monet- Podul Waterloo – Valoarea asigurată 1.250.000€, Jacob Meyer de Haan – Autoportret – Valoarea asigurată 2.000.000€, Paul Gauguin – Femeie la fereastră – Valoarea asigurată 1.500.000 €, Lucian Freud – Femeie cu ochii închişi – Valoarea asigurată 2.800.000€.
Atenție, este vorba de asigurare, deoarece pe piața de profil, aceste pânze originale valorează peste 200 de milioane de euro. Oricum, veselii băieți au declarat, după arestare, că au făcut asocierea Matisse cu mașina Matiz, iar pe Gaugain l-au prelucrat mental din amintirea unui film cu arte marțiale, al cărui erou de poveste se numea Go-Ghen….
Gaura, femeie nevinovată
Arestată pentru complicitate, Natașa noastră a avut șansa de a avea martori doi cetățeni olandezi, care au declarat că femeia era în locuința de serviciu, prinsă de doi negri într-un sandwich de excepție, iar batavii au precizat că au fost convinși că este vorba de o scenă din partea a doua a filmului Nymphomaniac, celebrul film al lui Lars von Trier, în care o blondă cam prostuță este victimă sigură în fața a doi negri excitați de posibilitatea revanșei pentru secolele de colonialism. Evident, bieții trecători au fugit acasă pentru a căuta pe net fimul, dar au fost surprinși să constate că nu există încă o continuare. Dar, ora la care au dat drumul la calculatoare este cam tot pe acolo cu ora spargerii, deci Olguța noastră iese din calcul. Sau așa ar fi normal…
The Fucking Cop
În momentul arestării sale, Gaura a reacționat parcă puțin prea dur la vederea cătușelor copoiului olandez, crezând că partenerul ei are gusturi sado-masochiste. “Are you a fucking pervert?”, întrebă ea, mai mult din plictiseală. „No, relax, I’m a fucking cop!”, răspunse cestultimul, înainte de a-i plasa în fața ochilor, un “warrant” de excepție și completat cu tot ce trebuie. Evident, în ceea ce o privește pe Gaura, este posibil ca lucrurile să nu fi stat chiar așa, dar posibilitatea există.
Înarmați până-n dinții lor stricați
Pentru amatorii de senzații tari, iată cu ce erau înarmați dobrogenii noștri. Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2886427 din 01.03.2013 întocmit de Institutul Naţional de criminalistică – Serviciul Expertize Criminalistice rezultă că suspecții dețin și au folosit următoarele puști:
1) Arma marca Franchi, model Grifone, cu seria AH33873, calibrul 12, este o armă de foc letală, cu ţeavă lisă, produsă in Italia.
2) Arma marca BAYARD, seria 2750, calibrul 12, este o armă de foc letală, cu ţeavă lisă.
3) Arma marca Browning, model Acier Special, cu seria 88416, calibrul 12, este o armă de foc letală, cu ţeavă lisă.
4) Arma marca Baikal, seria H29349, calibrul 12, este o armă de foc letală, cu ţeavă lisă
5) Armele sus menţionate nu prezintă modificari.
6) Armele în cauză sunt în stare de funcționare.
Din câte se pare, Omul Șase este cel care se ocupa cu tranzacția armelor. În fine, boii noștri revin acasă, depozitează tablourile la coana’ mare a lui Dogaru și se apucă să caute cumpărători…
În care este pomenit Războinicul Luminii, ultimul machidon autentic și pur
Ei bine, da, băieții noștri s-au gândit să vândă tablourile unui “cunoscător”, marele deținut politic de la Jilava, Anonymous pe numele său, dar au fost refuzați de patronul spiritual, care este dedicat acum doar amintirii fostei sale echipe și religiei care l-a înșelat parțial în așteptările sale. Din păcate, finalul a fost cel așteptat. În loc să privilegieze recuperarea tablourilor, polițiștii noștri au strâns lațul în jurul boilor care s-ar fi înecat oricum în Dunăre din propria prostie. Alertată, coana mare a șters urmele, ca în cele mai tari filme polițiste. Adică, a ars tablourile… Închipuiți-vă că într-o comună împuțită unde nu există canalizare, nenorocita asta le-ar fi putut folosi pe post de hârtie igienică. Și tot ar fi putut fi recuperate.
Așa se termină o poveste tristă, în care se vede că Occidentul joacă deja cu foste glorii, ca Matisse, Picasso sau Rembrandt, în timp ce noi românii, avem sânge proaspăt, care îi ține în șah etern pe înfumurații de occidentali. Iar, șahul etern se termină, de obicei, cu “pat”. Serios vorbind, dacă se confirmă arderea celebrelor pânze, ar trebui readusă pe tapet pedeapsa cu moartea. Măcar pentru crime împotriva umanității. Căci, ceea ce au comis acești nenorociți exact așa se și numește: crimă împotriva umanității.
Speranța moare ultima
Din păcate, o expertiză desfăşurată la Muzeul Naţional de Istorie a României pare să confirme şocanta ipoteză. „Sunt urme de pigmenţi extrem de tipici de culoare roşie, verde, galben. Este vorba în primul rând de o serie de substanţe precum calcitiul, folosită pentru pregătirea pânzei. Aceşti pigmenţi, în câteva cazuri, erau chiar ataşaţi de substratul de pictură, iar acesta la rândul lui purta urmele imprimate ale pânzei tabloului”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul muzeului.
Chiar şi cuiele s-au dovedit a fi din secolul al XIX-lea şi au urme care arată că au ţintuit cândva lucrările în rame. Să sperăm ca aceste animale, care încă se bucură de prezumția de nevinovăție, vor primi cei 20 de ani de recluziune ceruți de Procuratură. Cu siguranță, nimeni nu le va simți lipsa.