În multe dintre cartierele orașului, fără stadioane, ajung destul de rar. În schimb, drumul în afara orașului către vest îl bat destul de frecvent, cu taxi-ul, autobuzul de Chiajna sau pe jos, în această ultimă variantă când meciul se joacă la Roșu.
Ieri am fost la Roșu pentru un meci de juniori, dar am prins destul și din al doilea, până am umplut cardul de memorie. Dacă inițial am avut intenția să fac puțină mișcare la întoarcere, frigul și vântul m-au determinat să renunț la idee și am preferat să iau autobuzul până la Lujerului. Înghesuială mare ca de obicei, însă ce mai contează când cu 2 lei ajungi până la Cora să faci aprovizionarea în drum spre casă.
Astfel, am avut posibilitatea să aflu o informație extrem de importantă pentru foarte mulți dintre cetățenii județului Ilfov. De la 1 martie, liniile de autobuz județene vor avea capăt de linie comun cu liniile RATB. Ce înseamnă asta? Luând ca exemplu tot Chiajna, capătul liniei actuale nu va mai fi la pasajul Lujerului, ci la complexul comercial Apusului, unde se va face legătura cu 336 și 178.
Nemulțumirea călătorilor din Chiajna se manifestă evident, deoarece vor pierde legătura directă cu metroul. Nemulțumirea firmei de transport este ceva mai mare, deoarece va pierde mulți pacienți, în special pe cei din Roșu, care vor prefera o plimbare pe jos de 1-2 km, decât să achite noul tarif de 2,5 lei.
Din acest motiv am început să mă documentez cu privire la ultimele mișcări executate de autoritățile locale. La sfârșitul anului 2013 a avut loc o întâlnire a primarilor din Ilfov și a Consiliului Județean, în urma căreia s-a format o echipă de negociere cu Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor. Aleșii ilfovenilor doreau să obțină extinderea liniilor RATB în toate localitățile importante din județ la un cost cât mai mic. Însă, acest deziderat nu e posibil și nici corect până nu va fi înființată Zona Metropolitană București. Culmea e că există deja pe hârtie Autoritatea Metropolitană de Transport București, în subordinea Ministerului Transporturilor (aberant, dacă ținem cont că doamna ministru și al ei bărbate de la 6 au alte treburi mai importante, cum ar fi pupat Piața Independenței cu sputele regaliste). Din câte știu se încearcă trecerea AMTB în subordinea Primăriei Generale, însă din ce scrie pe site-ul instituției încă nu s-a reușit.
Deci, cel mai mare oraș din sud-estul european nu are o Zonă Metropolitană (în schimb, cătune precum Târgu Mureș au, pe o rază de peste 10 km), dar Ministerul are în subordine o Autoritate Metropolitană. Legile sunt făcute în țara asta cu curul pentru deliciul și bunăstarea unor politruci.
Orice individ normal la cap își dă seama că banii din București nu pot pleca în servicii care deservesc alte zone, decât dacă există un cadru legal. Iar acest cadru legal trebuie să fie o lege care să reglementeze, din toate punctele de vedere, teritoriul de aplicare.
Când vine vorba de o astfel de lege, ilfovenilor nu le mai convine situația. Vrem impozite mici, ca la țară, dar să beneficiem de servicii edilitare ca la Paris. Nu prea merge așa.
Mai mult,destui primari, dar și cei de la județ, vor pierde controlul absolut asupra unităților administrative pe care le conduc și asta iar nu le convine.
Președintele Consiliului Județean a învățat o poezie și o repetă cu fiecare ocazie. Nu e vorba de „un pitic atât de mic, a căzut într-un ibric”, ci de „60000 de ilfoveni muncesc în București și contribuie la bugetul Capitalei cu 150-200 de milioane de euro”. Deci numai directori de multinaționale, dacă fiecare dintre ei produce aproximativ 3333 de euro, doar impozit local. Iar apoi trece pe boceală: „Ce fac cei care câștigă 7-8 milioane pe lună? De unde plătesc aceștia transportul?” Scuză-mă, Gogule, că nu ți-am reținut numele, dar cam cât impozit încasează Capitala de la cel care câștigă 7-8 milioane pe lună? Sper că nu era vorba de lei noi …
Ninel Boșcu, primar de Domnești, spune una și mai bună: „În Domneşti sunt 500 de copii care merg zilnic la școală la București. Ministerul Transporturilor trebuie să țină cont și de ei.” Perfect de acord, dar mai-marele din Domnești uită să ne spună și cu ce contribuie instituția pe care o conduce la bugetul învățământului bucureștean și așa ciuntit în toate felurile? Pentru cei 500 de copii școlarizați…
Totul pe de-a moca sau mai bine zis pe spatele cetățeanului cu buletin de București, că e fraier și înghite. Personal, nu fac donații și nici nu sunt instituție de binefacere. Lunar îmi plătesc abonament pe RATB, pe toate linii, iar în perioadele cu activitate intensă și la Metrou. În total, 110 lei pe lună, iar când merg la Chiajna, Domnești, Berceni, Buftea, Mogoșoaia, Popești Leordeni, Cernica, Jilava, fie mă cuplez cu careva, fie îmi plătesc biletul de autobuz, fie îi fac ziua frumoasă unui taximetrist.
Transportul se plătește pe kilometru, nu pe vorbe frumoase de politician din Ilfov.
În ceea ce privește măsura de a pune capăt de linie comun, RATB – Ilfov, mi se pare foarte bună și corectă. În ceea ce privește linia pe relația Chiajna, deranjul nu era foarte mare cu întoarcerea de la Lujerului, în schimb la Obor e crimă și pedeapsă cu microbuzele care sunt parcate precum tractoarele pe câmp.
Înainte de a încheia, fac o remarcă pentru a corecta o imbecilitate spusă de un gagiu la emisiunea Raport de țară de la Digi 24, în urmă cu ceva timp. Dăștepul slobozi la un moment dat că Ilfovul nu are o tradiție pentru că existența sa ca județ e de scurtă durată. Fals! Ilfovul a fost județ și înainte de al doilea război mondial, până să fie transformat administrativ în sector agricol. București era capitala României și reședința județului Ilfov. Legătura e foarte strânsă între București și Ilfov, mult mai strânsă acum decât era în perioada interbelică, însă politicienii noștri se încăpățânează să nu țină seama de realitate.
Dacă dorim extinderea rețelei edilitare, atunci toți trebuie să contribuie la buget. Zonă Metropolitană, rețele edilitare, gândire strategică la nivelul întregului teritoriu. Ecuația e simplă și poate fi rezolvată extrem de ușor, dacă există puțină voință și un nivel mediu de inteligență.
