Pe data de 27 iulie va începe, la Londra, a XXX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară. De-a lungul timpului, cea mai importantă competiție sportivă a lumii a generat evenimente unice. Performanţe excepţionale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea treptată ce a pus în umbră spiritul jocurilor, toate acestea au dat farmec întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.
Tocmai din acest motiv, orice medalie cucerită la Olimpiadă valorează mult mai mult decât greutatea ei în aur. Al doilea episod al serialului nostru se leagă tocmai de medaliile pe care sportivii de pe podium, în număr de trei în probele individuale, le primesc pentru performanțele lor.
Două medalii acordate aiurea
La Londra, în 1948, s-a întâmplat un lucru curios şi irepetabil. În concursul masculin de gimnastică, la cal cu mânere, s-au situat pe primele trei locuri, la egalitate, trei finlandezi. În mod curios însă, s-a considerat că locurile 4 si 5 merită medaliile de argint, respectiv, bronz şi care au revenit unor sportivi italieni, Luigi Zanetti și Guido Figone.
Savolainen, cel mai mare gimnast din istoria ţării celor 1000 de lacuri s-a declarat nemulțumit de această situație, chiar dacă nu l-a afectat. „Nu mă interesează prea mult povestea asta, eu am luat aurul, dar dacă eram 8 sau 9 inşi pe primul loc, cu aceeaşi notă? Înseamna, oare, că locurile 10 si 11 trebuia sa primească, în mod similar, argint și bronz?”, s-a întrebat acesta retoric.
Ulterior, situația a fost remediată, în anale rămânând doar cei trei finlandezi cu medaliile de aur, însă unele surse le atribuie în continuare celor doi italieni medaliile de argint și bronz.