Am început prezentarea fotbalului românesc, așa cum se afișează înainte de alegerile din 18 aprilie 2018, cu Liga 1. O competiție împănată cu probleme de legalitate, începând de la structura juridică a cluburilor până la finanțare. Ajutorul de stat, nepermis de Comisia Europeană, e la ordinea zilei.
Însă, dezastrul fotbalului românesc, tradus prin lipsa de sustenabilitate a cluburilor se desfășoară în toată splendoarea în Liga 2. Cel mai important campionat organizat de FRF poate fi comparat cu un talcioc, în care găsești de toate, în special stricăciuni.
Băieții buni din Liga 2
Vom începe prin a prezenta grupările care respectă prevederile statutare și legale. Lăsând istoria la o parte și analizând doar datele din 2017.
Premiante sunt cele două societăți comerciale pe acțiuni din București-Ilfov: METALOGLOBUS BUCUREȘTI ȘI SPORTUL SNAGOV. Clubul patronat de Imad Kassas a crescut în timp. De la afilierea la FRF în 2011 și-a construit o bază sportivă proprie, aflată în permanentă dezvoltare. Politica salarială este ponderată și, în general, lotul echipei este format din fotbaliști români tineri. Primul contact cu Liga 2 a fost destul de contondent, însă METALOGLOBUS a reușit să încheie turul pe locul 15, primul neretrogradabil, cu 20 de puncte acumulate. Alături de contribuția acționarilor la finanțarea echipei vine și parteneriatul încheiat cu puternicul grup Alexandrion.
SPORTUL SNAGOV s-a descurcat mai bine și a încheiat turul pe locul 10 cu 26 de puncte. Patronul Cătălin Rufă a cedat, în această iarnă, 50% din acțiuni către grupul APS din Cehia, care administrează active de peste 6 miliarde de euro, ceea ce ar rezolva pe termen lung finanțarea, dacă toate promisiunile vor fi duse la îndeplinire.
Reprezentantul APS, Victor Angelescu, a negociat în această iarna și preluarea unui nume de tradiție al fotbalului bucureștean, însă negocierile nu au fost finalizate.
ERATĂ. Acțiunile la Sportul Snagov au fost preluate în nume personal de Victor Angelescu, nu de grupul APS Holding România, conform poziției oficiale, primită pe mail din partea subsidiarei din România a grupului ceh. Vom reveni într-un articol cu privire la aceste aspecte și cu privire la negocierile purtate de Victor Angelescu în numele și în sediul APS Holding România.
Până acum am vorbit, practic, de fotbal așa cum trebuie să fie, pe bani privați și independent decizional.
Alte trei cluburi se încadrează în limitele legale și statutare, chiar dacă au accesat bani publici prin finanțări nerambursabile sau au primit sprijin material din partea consiliilor locale.
ACS FC ACADEMICA CLINCENI este sprijinită de Consiliul Local prin punerea la dispoziție a bazei sportive. În schimb, clubul se obligă să cedeze 33% din sumele obținute din eventualele transferuri pentru a fi reinvestite în infrastructura sportivă.
Două cluburi, ambele din Timișoara, au primit finanțare, în limitele Legii 350/2005 și HG 1447/2007, din partea Consiliului Județean Timiș. RIPENSIA a primit 150.000 lei, iar ACS ASU POLITEHNICA 220.000 lei.
Cam acestea sunt cluburile, cinci la număr, cărora nu le este afectat dreptul de vot în Adunarea Generală a FRF.
Independența decizională, una dintre condițiile de afiliere la FRF
Pentru a putea fi afiliate la FRF, cluburile trebuie să declare că organele de conducere sunt independente decizional și sunt alese prin alegeri libere. Reprezentanții cluburilor care semnează această declarație, dar nu au în fapt și în drept independență decizională comit fals în declarații, faptă sancționată de art.326 din Codul Penal.
La cluburile de drept public situația este cât se poate de clară. Conducerea acestora este numită și demisă prin decizia unei entități externe (minister, consiliu local și/sau județean, etc). În această categorie intră trei cluburi din Liga 2: CS AFUMAȚI, FC ARGEȘ ȘI CS BALOTEȘTI.
Alte patru cluburi au fost înființate cu încălcarea Legii 215/2001, administrația publică participând ca asociat în clubul sportiv de drept privat. În acest mod, banii publici sunt pompați sub formă de cotizație. În această categorie se găsesc patru cluburi: AFC CHINDIA TÂRGOVIȘTE, AFC ASA 2013 TÂRGU MUREȘ, CS PANDURII LIGNITUL TÂRGU JIU ȘI CS FC OLIMPIA 2010 SATU MARE.
Nesustenabilitatea unor astfel de structuri pe termen lung este dovedită de starea de faliment în care se găsesc acum trei din cele patru grupări. Doar Chindia se simte bine și consumă o basculantă de bani publici, însă, cu siguranță, nu pentru mult timp.
Un caz special este reprezentat de clubul de drept privat LUCEAFĂRUL ORADEA. Chiar dacă nu este controlat de entități externe de drept public, clubul bihorean este controlat de finanțatorul Nicolae Sarcină. N-ar fi nicio problemă, însă Nicolae Sarcină mai controlează un club afiliat la FRF, ACS Șirineasa din Liga 3, viitor Jiul Petroșani. Astfel, practic, Nicolae Sarcină ar controla două voturi în Adunarea Generală, ceea ce nu este permis.
Cluburi private, ajutor de stat, refrenul din Liga 2
Cluburile de fotbal din Liga 2 nu încalcă doar legislația internă și statutele fotbalistice, ci și legislația europeană. Însă, cel mai important aspect este reprezentat de faptul că în fotbalul românesc concurența este făcută chisăliță de autoritățile publice care doresc să preschimbe banii publici în voturi la următoarele alegeri politice. Prin intermediul finanțărilor masive, autoritățile publice locale și centrale controlează în întregime activitatea cluburilor de fotbal, teoretic, private.
În această categorie intră celelalte cluburi, care primesc între 450.000 lei pentru câteva luni și 5-6 milioane lei pe an competițional. Aici întâlnim cazuri grave de încălcare a legilor, ceea ce într-un stat normal s-ar lăsa cu condamnări și recuperări ale prejudiciilor create.
Un singur caz poate fi considerat la limita dintre finanțarea publică legală a unui program sportiv și ajutorul de stat și anume cel al clubului AFC Hermannstadt, finanțat în 2017 cu 800.000 lei.
Un caz similar cu cel al Politehnicii Iași din Liga 1 este cel al ACS ȘTIINȚA MIROSLAVA, finanțată integral din bani publici prin intermediul ASOCIAȚIEI PENTRU CULTURĂ, EDUCAȚIE, TINERET ȘI SPORT „ȘTIINTA” – MIROSLAVA.
În materialul următor, vom trata mai în detaliu cazurile cele mai grave, printre care și cele ale cluburilor conduse de cei care reprezintă Liga 2 în Comitetul Executiv al FRF, ACS Dacia Unirea Brăila (Auraș Brașoveanu) și Chindia Târgoviște (Marcel Ghergu).
Iată cum se prezintă situația centralizată a cluburilor din Liga 2
