În partea a doua am arătat că până și faraonul Făget este de acord că, la nivelul anului 2001, marca verbală notorie neînregistrată aparținea UFC Rapid. Însă, din acest moment, o dă în lambada și nu mai aplică același raționament de la momentul separării secției de fotbal de clubul sportiv.
Evident, dacă ar fi menținut firul logic, i-ar fi dat rău, cu multe virgule. Așa că se apucă să reinventeze situația de fapt și de drept.
Faraonul dorește să creeze falsa impresie că AFC Rapid are activitate doar începând cu 2001, pentru că formal atunci este înregistrată asociația sub această denumire. Realitatea este că prin cele două procese succesive de divizare, AFC Rapid este continuatoare de plin drept a secției de fotbal din cadrul Asociației Sportive Rapid București.
Mai mult, afirmă că UFC Rapid ar fi deținut în paralel marca verbală notorie neînregistrată începând cu anul 2001. Fără niciun un fel de suport și în contradicție ceea ce stabilise deja, cu privire la activitatea sportivă de performanță și celelalte embleme/sigle/mărci verbale și figurative înregistrate.
Astfel, faraonul Făget despică copilul viu din “SOLUȚIA FINALĂ” în două, dând câte o bucată celor două femei (UFC Rapid și AFC Rapid).
Adevărul este că, după anul 2001, AFC Rapid a rămas unica deținătoare a mărcii verbale de notorietate, sporind notorietatea acesteia prin adăugarea de performanțe în palmares, cele mai importante din istoria clubului: un titlu de campioană națională, două Cupe ale României, două Supercupe, victoriile din cupele europene, inclusiv sfertul de finală UEFA din 2006.
Cum ar putea să dețină, în paralel, UFC Rapid marca verbală notorie neînregistrată, după divizarea din 2001, dacă a rămas, teoretic, doar cu activitatea de juniori și palmaresul aferent? Am spus doar teoretic deoarece, după 2001, nici activitatea de juniori nu a mai continuat-o și nici măcar nu s-a reorganizat în conformitate cu prevederile Legii nr.69/2000 pentru a fi, legal, club sportiv, cu Certificat de Identitate Sportivă. Dacă îmi spune faraonul cum poate o persoană juridică cu obiect de activitate altul decât activitatea sportivă autorizată să dețină o marcă verbală notorie neînregistrată pentru activitate sportivă de performanță mă opresc aici! Ahhh… Cum? Liniște! Continuăm!
Iată ce zice faraonul cu mâna dreaptă: «Există, deci, o marcă verbală notorie Rapid București, care precede emblemei utilizate de reclamantă și înregistrată ulterior de pârâtă ca marcă combinată. Aceasta din urmă -„marca” pe care își întemeiază susținerile reclamanta -nu este notorie ca atare, în sine, ci doar împrumută din notorietatea elementului verbal Rapid, adică din marca notorie verbală Rapid, fiind doar o variațiune a acesteia».
Iar mai apoi se contrazice cu mâna stângă: “Câtă vreme pârâta S.C. Fotbal Club Rapid S.A. a dobândit legal în patrimoniul său, în anul 2007, prin cesiune de la U.F.C. Rapid şi alte mărci „Rapid” legal înregistrate, respectiv cele din 1999 (şi ele cu notorietate împrumutată de la marca notorie verbală originară ,,Rapid”), transferându-i-se, pe cale de consecință, în mod implicit, și marca verbală notorie, neînregistrată „Rapid București”, cuprinsă în mărcile înregistrate care o conțineau, înseamnă că această pârâtă a dobândit și deținut în mod legitim marca notorie Rapid”.
Ca o paranteză, mergând pe același raționament deviant: dacă două cluburi pot deține în paralel aceeași marca verbală notorie, de ce nu ar putea să o dețină în paralel trei sau șapte cluburi? Astfel, după 2007 marca verbală notorie putea fi deținută în paralel de AFC Rapid, UFC Rapid (care nu și-a schimbat numele după cesiune) și SC FC Rapid SA.
Așadar, dacă emblema AFC Rapid nu este notorie, ci doar împrumută notorietate, atunci nici mărcile UFC Rapid nu au cum să fie notorii. Dacă împrumutul de notorietate ar reprezenta un transfer definitiv de notorietate, atunci emblema AFC Rapid și mărcile UFC Rapid ar fi toate de notorietate.
În motivare, faraonul a invocat doar intenții neconcretizate și a omis intențiile puse în practică. Una dintre acestea din urmă se referă la emblema AFC Rapid. În cadrul UFC Rapid, înainte de divizare, a fost creată emblema AFC Rapid. Cu ce intenție? Din moment ce UFC Rapid, deținea deja mărci înregistrate din 1999, în care era înglobată și marca notorie verbală, intenția este evidentă. Dorința a fost ca după divizare să nu se creeze confuzie, astfel că marca notorie verbală a fost inclusă în noua emblema a clubului de performanță, iar aceasta este parte a Statutului AFC Rapid.
Corectă poate fi doar prima teză. Dacă scriu pe un gard Fotbal Club Rapid București, gardul nu devine notoriu. Fără suportul palmaresului sportiv, Fotbal Club Rapid București reprezintă doar o înșiruire de cuvinte. Palmaresul sportiv dă notorietatea, iar AFC Rapid nu și-a înstrăinat palmaresul, cel care conține toate performanțele, cel puțin de la înființarea Asociației Sportive Rapid București, dacă nu chiar din 1923. Dar aici este o altă discuție, irelevantă pentru speța de față, așa cum a considerat și faraonul.
Însă de ce se sucește faraonul de pe o parte pe alta? Pentru că vrea să sară în cadru cu momentul 2007, când UFC Rapid a cesionat mărcile înregistrare în 1999 către SC FC Rapid SA.
Această cesiune ar reprezenta o confirmare a faptului că intenția AFC Rapid a fost să cesioneze definitiv marca verbală notorie neînregistrată către SC FC RAPID SA, în 2006, deoarece cele două asociații aveau aceiași membri: “concluzie ce se sprijină [… ] și pe împrejurarea că aceiași componenți ai acționarei A.F.C. Rapid, în calitate de asociați și ai U.F.C. Rapid, au cesionat aceleiași societăți pârâte și mărcile înregistrate din 1999 „Uniunea Fotbal Club Rapid București” aparținând acestei din urmă asociații (o marcă verbală și două mărci combinate) […]”
Chiar aveau AFC Rapid și UFC Rapid aceiași componenți în 2007? Exista o identitate de membri? Adevăr sau minciună? Verificarea este relativ ușor de făcut, consultând dosarele persoanelor juridice, ținute de Judecătoria Sectorului 1. În realitate, cele două asociații au avut aceiași membri pentru o perioadă scurtă, din momentul divizării în 2001 și până la prima modificare a componenței asociaților AFC Rapid, urmată de multe alte modificări până în anul 2007. În schimb, componența UFC Rapid a rămas nemodificată din 2001 și până în prezent, deoarece singura activitate derulată de aceasta, după divizare, a fost întocmirea bilanțului anual pe zero. Și cesiunea mărcilor din 2007.
Chiar dacă nu ar fi fost o minciună evidentă, faptul că două asociații au aceiași membri, nu înseamnă că interesele celor două persoane juridice sunt de asemenea identice și nu pot să fie chiar divergente.
Faraonul aruncă astfel de petarde pe tot cuprinsul motivării, ceea ce face greu de urmărit firul logic. O altă fumigenă se referă la faptul că Horia Manoliu, reprezentantul AFC Rapid, ar fi semnat evaluarea mărcii în litigiu, în 2017, ceea ce ar reprezenta o recunoaștere a faptului că emblema a fost cesionată definitiv în 2006.
“De altminteri, reprezentantul reclamantei, Manoliu Horia Ion, nu a obiectat, ci a recunoscut implicit existența dreptului pârâtei asupra respectivei embleme, între timp înregistrată ca marcă, atunci când la 26.20.2017 a semnat procesul-verbal de stabilire a prețului de pornire la licitație pentru activele evaluate, incluzând marca litigioasă, și a propus și votat favorabil maniera de stabilire a prețului de pornire, fără vreo obiecție referitoare la valabilitatea mărcii și la apat1enenţa acesteia de patrimoniul societății aflate în faliment”.
Aici se vede limpede cât de ticălos este faraonul. Episodul respectiv a fost lămurit în fața instanței de fond cu documentul aflat la dosar și nici pârâtele nu au mai insistat asupra lui. Dar în disperarea de a găsi elemente de care să își agațe decizia, faraonul a reluat această teză falsă.
Horia Manoliu a semnat acel proces verbal, dar în calitate de persoană fizică, creditor, semnalând că marca se află în litigiu. Horia Manoliu, reprezentantul AFC Rapid, persoană juridică, nu a semnat acel proces verbal. Nici nu avea cum, deoarece procesul verbal s-a întocmit în adunarea creditorilor SC FC Rapid SA, iar AFC Rapid are doar calitatea de acționar! În schimb, Horia Manoliu, în calitate de reprezentant al AFC Rapid, a semnat, în 2018, cererea de anulare a mărcii, ceea ce nu pare de loc o recunoaștere.
În schimb, procesul-verbal respectiv demonstrează faptul că lichidatorul judiciar avea cunoștință de existența situației litigioase cu privire la emblema AFC Rapid încă din anul 2017. Deoarece litigiul nu a fost soluționat pe cale amiabilă, AFC Rapid s-a adresat, în 2018, instanței de judecată competentă pentru soluționarea acestuia.
Te ia capul și nu ai cum să nu îți pui întrebarea cum dracu’ a ajuns faraonul judecător la Curtea de Apel București? Și te trezești că, în martie, promovează examenul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Păi cu mizerii de acest gen n-ar fi trebuit să promoveze nici măcar examenul de intrare în magistratură!
Pentru a face legătura cu partea a patra, în care vom analiza actele juridice încheiate începând cu 2006, voi încheia cu un alt aspect pe care faraonul îl consideră determinat, dar care, în fapt și în drept, este irelevant.
«[…] potrivit art. 6 din statutul A.F.C. Rapid, scopul constituirii asociației reclamante constă, alături de „organizarea fotbalului profesionist la nivelul acestui club”, în „asigurarea premiselor de transformare a acestei structuri organizatorice în societate comercială sportivă pe acțiuni, în condițiile Legii educației fizice și sportului nr.69/2000″ (vezi fii. 43 din Voi. l dosar conex 32073/3/2019 al tribunalului), de unde rezultă că asociația reclamantă a avut doar un rol de tranziție spre forma de organizare finală cerută de lege și regulamentele UEFA, aceea de societate comercială ca entitate vehicul de sine stătător, principal, al activității clubului de fotbal Rapid, și că nu asociația reclamantă era entitatea de comandă, principală, a unei societăți comerciale având o funcționalitate subordonată, doar de „suport” al activității desfășurate de cea dintâi.»
În prealabil, două întrebări retorice:
– cunoaște faraonul dispozițiile Legii nr.69/2000?
– de unde a dedus că societatea pe acțiuni menționată în Statutul AFC Rapid este SC FC Rapid SA?
Răspunsurile sunt NU și DIN ETER!
Dacă ar citi Legea educației fizice și sportului ar afla că nu a fost și este prevăzută o procedură prin care este posibilă transformarea unei asociații în societate pe acțiuni. De asemenea, legea nu cerea și nu cere organizarea cluburilor de fotbal în societăți comerciale, iar, la momentul 2006, regulamentele UEFA doar recomandau organizarea în societăți comerciale, recomandare la care ulterior s-a renunțat, deoarece era contrară dreptului național și comunitar (avea un caracter discriminatoriu), dar s-a dovedit și ineficientă.
Dacă, prin absurd, ar fi fost posibilă transformarea asociației în societate comercială, structura acesteia ar fi fost cu totul alta.
În primul rând, AFC Rapid nu ar fi putut fi acționar, pentru membri asociației ar fi devenit acționari având, la constituire, un procent egal de acțiuni.
În al doilea rând, AFC Rapid ar fi încetat să mai existe ca asociație și ar fi fost radiată din Registrul Național al Asociațiilor și Fundațiilor și înscrisă, prin transfer, în Registrul Comerțului.
În al treilea rând, SC FC Rapid SA ar fi fost continuatoarea de plin drept a AFC Rapid și nu ar mai fi fost necesară nicio cesiune și niciun aport în natură la constituirea capitalului social. Nici nu era posibil pentru că toate drepturile s-ar fi aflat deja în patrimoniul societății.
În al patrulea rând, SC FC Rapid SA ar fi păstrat identitatea fiscală și sportivă, respectiv CUI-ul și CIS-ul.
Pentru a înțelege mai lesne situația, dăm un exemplu din realitatea dereglată americană a zilelor noastre, nefiind exclus ca în curând să fie impusă și în UE. Și mă refer la identitatea de gen. Dacă o persoană se trezește într-o dimineață și nu mai vrea să fie băiețel și se identifică ca fiind fetiță, atunci va fi fetiță. Care ar fi diferențele din punctul de vedere al actelor de identitate? În CI i s-ar modifica doar numele, genul și prima cifră a codului numeric personal, 1 ar fi înlocuit cu 2. În rest, nimic nu s-ar schimba. Va fi în continuare aceeași persoană, cu aceeași dată a nașterii, cu aceleași drepturi și proprietăți pe care le deținea și înainte de transformare. Dar nu ar mai fi putut să se identifice concomitent și ca băiețel!
Așadar, AFC Rapid doar a participat la constituirea unei societăți comerciale, acest drept fiind conferit de lege. AFC Rapid poate înființa câte societăți comerciale dorește sau poate participa alături de alte persoane la constituirea lor. Mâine, dacă dorește, AFC Rapid va înființa 10 societăți comerciale. Înseamnă acest demers că, automat, își transferă tot patrimoniul către acestea? Evident, că nu. Astfel, SC FC Rapid SA a fost doar un proiect economic eșuat lamentabil, la care AFC Rapid doar a participat. De ce a eșuat proiectul și cine e responsabil pentru intrarea în faliment este o cu totul altă discuție, pe care o vom avea parțial când vom vorbi despre acționar-creditorul Valerii Moraru/Azuga Waters și argatul său George Frățilă.
În concluzie, soluția faraonului este total eronată și a rezultat din interpretarea falsă a unui paragraf din statutul AFC Rapid și necunoașterea dispozițiilor legale în domeniul sportului, în cel asociativ și cel societar.
De ce asociații AFC Rapid au prevăzut o astfel de intenție în statut, dacă legea nu prevedea procedura de transformare? Simplu, pentru că era și este o posibilitate de viitor, atunci când legea sportului va permite. Nu se știe cum va arăta Legea 69/2000 pentru două ore, deoarece este permanent măcelărită. Chiar în aceste zile este umplută de sânge în Parlament. La fel cum se întâmplă și cu OG nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile.
În partea a patra, așa cum am precizat, vom discuta despre actele juridice și formele prevăzute de lege pentru întocmirea acestora, elemente esențiale pentru soluționare legală, nu fantezistă, a cauzei.
