Zilele trecute, interesat fiind de pariuri sportive pe site-ul bet365, am găsit un articol despre Rafael Nadal, http://www.bet365.com/news/ro/betting/tenis/nu-ma-gandesc-la-retragere—nadal, care mi-a atras atenția. Tenismanul care a împlinit 29 de ani în luna iune trebuie să răspundă deja unei întrebări care șochează la prima vedere prin inoportunitatea sa: „Te gândești să te retragi?”
Cum s-a ajuns aici? Ca și Roger Federer, marele său rival, Nadal a creat „un monstru” de-a lungul anilor prin performanțele de excepție pe care le-a realizat. A câștigat 67 de trofee, dintre care 14 de Grand Slam și nu mai puțin de 47 pe zgură, suprafață pe care și-a dominat cu autoritate adversarii, indiferent de numele lor. Obișnuit să câștige în fiecare an aproape toate marile turnee pe zgură de pe Bătrânul Continent, Nadal a fost la un pas să încheie acest sezon european fără un titlu pe suprafața roșie. S-a salvat in extremis pe 2 august, la Hamburg, atunci când l-a învins în finală pe italianul Fabio Fognini, în fața căruia s-a impus foarte greu, scor 7-5, 7-5, după ce a salvat două mingi de set în actul secund. Desigur, șocul sezonului a avut loc la Roland Garros, turneu pe care l-a câștigat de 9 ori până acum, acolo unde a fost bătut în sferturi, fără drept de apel, de Novak Djokovic, liderul ierarhiei mondiale.
Măcinat de vechile sale probleme la genunchi, care s-au acutizat în ultimii ani, și cărora li s-au adăugat în 2014 o accidentare la încheietura mâinii și o operație de apendicită, Nadal a părut șubred în acest sezon, însă chiar și în aceste condiții a câștigat trei turnee ATP până acum: Buenos Aires, Stuttgart si Hamburg.
Evident că șacalii din presă dau năvală acum să-i anticipeze sfârșitul pentru a-l devora în voie. Nu vreau, totuși, să-mi imaginez tenisul fără Nadal, singurul jucător care i-a ținut piept lui Federer în anii de glorie ai acestuia, când mai aveam puțin și îl înlocuiam pe Dumnezeu cu superstarul elvețian. De la bicepșii săi ostentativi, șortul scos din fund și aranjarea pedantă a părului înaintea serviciului, până la privirea de fiară, uluitorul forehand înfășurat și pumnul de fier cu care dă upercuturi în aer de fiecare dată când reușește o lovitură extraterestră, Nadal rămâne unul dintre cele mai mari simboluri ale sportului în general. A-l scoate pe Rafa din fenomen în acest moment înseamnă a-i amputa brațul stâng sportului alb, și nu știu dacă am mai avea aceeași plăcere să privim un tenis infirm.
Poate că mulți s-ar fi enervat dacă ar fi fost întrebați în ce măsură iau în calcul retragerea la 29 de ani. Nu a fost, însă, cazul lui Nadal, care privește lucrurile cu calmul celui care s-a obișnuit cu obstacole mult mai mari decât o întrebare insidioasă. „Când mă voi trezi fără dorința de a progresa, atunci va fi sfârșitul. Dar până să vină acea zi, sunt aici și mă bucur de ceea ce fac.” Este un răspuns care rezumă în câteva fraze fibra de mare campion pe care o are tenismanul din Mallorca.
