Inițial, la prima privire, titlul era 13 musculitze. Însă după ce le-am numărat mai atent, două duzini e mai corect. Musculitza e acea vietate care se simte perfect în jurul produselor de fermentație și a ceea ce rămâne în urmă, borhotul. Nu fac rău, se simt bine, dar în cele din urmă devin enervante și trebuie spălat butoiul. Apoi, aceste musculitze se împrăștie în căutarea altui butoi cu borhot prin vecini.
Însă vom scoate furtunul pe la jumătatea lunii decembrie. Oricum vine frigul și bâzâitul lor va fi redus până spre primăvară.
Revenind la fotbal, meciul dintre Electroaparataj și Spartac nu a avut nicio miză, poate doar una de orgoliu. Spartac este deja promovată, dar mai ales protejată de AMFB și FRF pe mai multe planuri, motivele fiind deja binecunoscute.
Însă strict legat de joc, e clar că în acest an Spartac nu are adversar, mai ales când arbitrul o lasă să-și impună stilul și oprește orice acțiune a adversarei la marginea careului, atunci când scorul este încă nesigur.
Angajament fizic maxim și o bună disciplină tactică e cheia succesului la Spartac. Chiar dacă are câțiva jucători cu experiență la nivel de Liga 2, pentru eșalonul superior vor fi necesare întăriri serioase doar pentru a nu se face de râs, în stilul Arsenal Malu. Pentru că în Liga 3 îți trebuie ceva mai mult decât simplul efort fizic.
Din păcate pentru Electroaparataj, Pristolienii & Co nu au înțeles că meciul nu poate fi câștigat și timp de o repriză s-au lăsat enervați de deciziile neconsecvente și în loc să își vadă de joc au stat prea mult la discuții cu centralul. Ionuț Ilie a fost promovat la Liga 3 și meciurile din Liga 4 la care este delegat nu mai reprezintă o miză pe el. Nu zic că a existat intenție, dar încă de la pauză balanța era înclinată într-o singură direcție.
Scorul a fost deschis dintr-o lovitură liberă la care zidul nu a schițat niciun gest pentru a bloca mingea. Însă Spartac a mai avut încă două mari ocazii, faze în care mingea a lovit bara. Electroaparataj a avut o lovitură liberă executată bine de Ferăstrău, cu portarul bătut, dar mingea a trecut puțin pe lângă bară și cea mai controversată fază, când Gabriel Pristolian, scăpat din marcajul lui Stoian, a fost oprit pe absolut nimic la 16 metri de poarta ospeților.
În repriza secundă, Electroaparataj a încercat să pună presiune, dar a fost surprinsă pe contraatac și scorul a devenit 2-0 pentru Spartac. A urmat faza de 3-0, când atacantul Spartacului a blocat degajarea cu ambele mâini și s-a dus cu mingea în poartă. A fost momentul în care gazdele și-a dat seama că nu mai are niciun sens să se agite și până la final au mai primit un gol.
Indiferent că s-a încheiat 0-4 sau că se încheia 0-15, rezultatul este lipsit de importanță. Baboi, una dintre musculitze, a fost în tribună să își susțină echipa, dar mai ales pe „cel pe care-l ajută interesat”. Face și el tot ce poate, cât mai ocupă încă abuziv un post important la AMFB.
La final, ambele echipe au depus câte o contestație privind dreptul de joc al unui junior. Aspectele semnalate erau oricum de competența AMFB care trebuie să verifice rapoartele de joc și să sesizeze din oficiu Comisia de Disciplină. Dar nu vă așteptați la corectitudine și la respectarea regulamentelor pentru că la AMFB nu se mai respectă nimic din ianuarie, nici măcar legile. Iar rezultatul va rămâne cel înregistrat pe teren.
