Echipe de copii ale cluburilor Dinamo şi Steaua s-a întâlnit, duminică, la Agronomie într-un meci din ultima etapă a campionatului municipal Grupa 2005, Seria 5, competiţie ce s-a desfăşurat fără acumulare de puncte. Scorul înregistrat este mai puţin important şi vom spune doar că prima repriză a revenit dinamoviştilor şi cea de-a doua steliştilor.
La această vârstă (majoritatea copiilor sunt născuţi în anul 2006, cu două excepţii de 2007 la Dinamo) cel mai importantă este dobândirea și dezvoltarea calităților tehnice individuale, plecând de la motricitate până la controlul și lovirea mingii.
Din acest motiv, în general, nici nu e bine să încerci o analiză a jocului, deoarece este irelevantă. Întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă relaxată, cu părinții în rol de „ultrași”. Aceștia au o contribuție pozitivă, dar doar atâta timp cât încurajările lor nu depășesc anumite limite.
Ca în orice sport, părinții fac parte din echipă, cu un rol bine determinat, rol ce trebuie respectat pentru că altfel nu se ajunge la nimic bun. Fiecare trebuie să își respecte rolul din acest trio care vizează atingerea performanței sportive într-o bună zi. Antrenorul nu trebuie să ajungă să antreneze părintele, părintele nu trebuie să dea sfaturi antrenorului, iar copilul nu trebuie să iasă din programul stabilit de antrenor la antrenament și de părinte acasă.
Pentru a crea condițiile pentru a se putea ajunge la rezultatul dorit trebuie realizată o simbioză pe termen lung, dar această este imposibilă dacă nu se respectă aceste roluri clare din echipa antrenor-copil-părinte.
Evident, mediul social crează dorința de competitivitate, uneori exagerată pentru vârsta de 10 ani, iar rivalitatea dintre cluburile Dinamo și Steaua este insuflată permanent prin toate canalele media. Rivalitatea pozitivă crează la rândul ei competitivitate și este foarte bună, dar… mai târziu.
Părinții nu trebuie să fie îngrijorați de rezultatul unui meci, ci să fie preocupați de îmbunătățirea calităților native ale copilului prin antrenamentele la care participă. La întâlnirea de duminică am văzut potențial în toți copiii care au participat la joc, iar dacă mi s-ar cere să remarc câte un jucător din fiecare echipă fără a face o analiză, doar la prima vedere ca impresie generală, aș zice Moise (Dinamo) și Dincă (Steaua).
Dar iată și aspiranții la un loc în echipele de seniori, peste 6-7-8 ani, care au bătut mingea pe sinteticul din Agronomie:
