Demers logic pentru anularea mărcilor înregistrate de SC FC RAPID SA

Stim, intrebarea voastra este, de ce acum? Va raspundem ca acum situatia a devenit cat se poate de clara, stim ce putem ataca, unde putem ataca si stim ca avem sanse de reusita!

Asadar, am dat acest comunicat pentru a fi fair-play cu cei interesati in a achizitiona acele bunuri din patrimoniul societatii in faliment Fotbal Club Rapid SA, pentru a sti in ce se implica.

Va multumim.

Hai Rapid!”

Un astfel de demers era de așteptat din momentul în care Primăria Sectorului 1 și-a asumat proiectul de renaștere al brandului Rapid. Niciun rapidist nu poate spune că e mai rapidist decât altul și doar proiectul lui este viabil.

SC FC RAPID SA a înregistrat mărcile în anul 2015 cu intenția clară să obțină bani în urma unei licitații. Numai că valoarea acestor este aproape zero. Doar brandul Rapid face toți banii, iar acesta nu se poate vinde deoarece palmaresul este împărțit între diverse entități. Dintre acestea, AFC Rapid deține cele mai importante coordonante ale performanței sportive, între anii 2001 și 2006. Dovada stă și în lista de trofee și cupe (fizice) scoase la vânzare de lichidatorul judiciar al SC FC RAPID SA, în număr de 23:

Acesta este palmaresul sportiv deținut de SC FC Rapid SA, însă nici acesta nu poate fi transferat prin vânzarea cupelor din lista de mai sus. Palmaresul va rămâne al SC FC Rapid SA chiar și după ce societatea va fi radiată.

Normal, lichidatorul judiciar obține sume importante în urma vânzării la licitație a cupelor și mărcilor și își dorește să obțină cât mai mult din această tranzacție.

Având în vedere palmaresul sportiv prezentat mai sus, SC FC RAPID SA a înregistrat o marca de notorietate și acest fapt poate fi demonstrat ușor în instanță, iar mărcile înregistrate la OSIM vor fi anulate (ex. Steaua).

Un cititor, suporter rapidist ne-a adresat o întrebare corectă la secțiunea comentarii: „tu, scriitorule da-ne o rezolvare, relativa din pt tau dv. de ce nu se inteleg afc si academia? de ce nu se pun la masa negocierilor?”

Răspunsul este simplu și nu îl dă subsemnatul, ci Legea 69/2000.

Rapid este un brand de notorietate care aparține totalității suporterilor giuleșteni. Singuri, mai ales că există diverse facțiuni care nu se înțeleg, nu vor reuși să readucă echipa de fotbal la nivelul pe care și-l doresc, în special din cauza impedimentelor de ordin financiar. Dar, toți își doresc un Rapid profesionist, curat, care nu a fost și nu va fi subordonat politic, un aspect foarte important, parte integrantă a brandului Rapid.

Conform Legii 69/2000, structurile sportive pot fi de drept public sau privat și pot fi organizate în trei forme pentru a participa în competiții:

1. Asociații sportive fără personalitate juridică (Academia Rapid) care se pot afilia la asociația județeană pe ramură sportivă pentru a participa în competiții la nivel local.
2. Cluburi Sportive (AFC Rapid) – asociații cu personalitate juridică care se pot afilia atât la asociațiile județene, cât și la federațiile pe ramură sportivă în vederea participării la competițiile de nivel local, național și internațional (în funcție de statutul fiecărei federații internaționale).
3. Cluburi sportive profesioniste (SC FC Rapid SA, în faliment) – organizate ca societăți comerciale pe acțiuni (SA) care se pot afilia și la ligile profesioniste.

În mod evident, soluția pentru Rapid este înființarea unei noi societăți pe acțiuni, dar în statutul acesteia trebuie cuprinse anumite restricții pentru a nu se repeta istoria nefastă a SC FC RAPID SA. Numele acesteia, la început, nu este important. I se poate zice SC Rapid 1923 SA, SC 1923 SA, SC Locomotiva Rapid SA, etc. Important este ca aceasta să fie o societate deschisă către toți rapidiști și către toți cei care vor să investească într-o afacere.

În plus, nimeni, direct sau indirect, să nu poată controla un pachet de acțiuni mai mare de 25%. Pentru început, capitalul social subscris trebuie să fie de minim 25.000 euro (90.000 lei), un mizilic pentru fondurile ce urmează a fi mobilizate în următorii 10 ani.

La început pot fi patru acționari, pentru a nu complica formalitățile de înființare. Prețul pentru o acțiune să fie de 1 euro și fiecare să contribuie cu 7.000 de euro (acțiuni). Cât se poate de realizabil. După încheierea formalităților, inclusiv obținerea CIS și înscrierea în competiție, în ultima ligă (așa cum e normal dacă vrei să fii curat ca lacrima), societatea poate fi deschisă către lume printr-o majorare a capitalui social prin emitere de acțiuni. În primă fază, între 1 și 5 milioane, ceea ce va asigura stabilitatea financiară (clubul urmând să aibă și celelalte sursele de venit prevăzute de lege) cel puțin până la nivel de Liga 2.

Evident, acționarii deja existenți își pot păstra dreptul de preemțiune având posibilitatea achiziționării de acțiuni pentru menținerea procentului existent. Restul acțiunilor vor fi vândute și cumpărate de oricine. Este de dorit listarea la Bursa de Valori București pentru că societatea are potențialul să atragă atenția investitorilor, chiar dacă aceștia nu sunt pasionați de fotbal, ceea ce va reprezenta un semn de sănatate a business-ului.

Adunarea Generală a Acționarilor va alege un Consiliu de Administrație format din 10 membri, iar aceștia vor alege președintele și directorul general.

Acestea sunt elemente de bază care pot asigura atât performanță, cât și continuitate. Pentru că degeaba se va investi masiv în două-trei proiecte dacă acestea vor eșua lamentabil din motive care puteau fi evitate din start. Dacă fundația e bună, atunci proiectul are toate șansele să atingă obiectivele dorite de toată suflarea rapidistă.

Să sperăm că se va înțelege faptul că Rapid aparține tuturor și nu poate fi mânjit nici de bani, nici de interese obscure, nici de politic. Totul depinde de ce se dorește. O renaștere reală a Rapidului sau capital politic și mulți bani pentru anumite buzunare…