Magazinul F64 și Canon România au organizat astăzi o mocăciune de bun simț, numai că gazdele au fost de toată jena, cel puțin față de mine. Concret, astăzi între orele 12.00 și 20.00, gagii de la Canon au curățat gratuit aparatura celor care se prezentau la F64. De obicei nu prea mă bag la astfel de pomeni, dar de data asta am zis să profit de ocazie, mai ales că o toaletare, în special a body-ului, se impune după patru ani de utilizare intensă.
Așa că dimineață mi-am băut cafeaua și am pornit spre Unirii, având un singur gând: să nu cumva să întârzii. M-am mișcat repede și la ora 11.30 am intrat în magazin. Urc la etaj și întreb cum e cu acțiunea Canon. Mi se spune ce știam deja, că va începe la ora 12.00 și că până atunci să mă duc jos la cafenea, să nu aștept în picioare. Mi s-a părut o idee bună, pentru că nu mă trezisem încă, iar concurență în privința rândului aveam. Cel puțin așa credeam. Cât am fumat câteva țigări și am ras un degetar de cafea, n-a trecut mai mult de un sfert de oră.
Mă întorc la etaj și surpriză, deja apăruseră câțiva gagii dornici ca și mine de o mocăciune. Nicio problemă, nu erau prea mulți. Surpriza neplăcută apare însă când o duduie începe să vânture o listă pe care erau deja 15 nume. Când îi spun numele o chestionez prin ce minune a apărut fițuica și de ce nu mi-a spus nimic colegul când am întrebat prima dată, iar răspunsul a fost o ridicare din umeri.
Hai că nici așa nu era o mare problemă, că în funcție de numărul de scule lăsate de cei din față am ajuns pe poziția 37, ceea ce nu era chiar așa de rău. Au venit și cei de la Canon și s-au apucat serios de treabă, iar într-o jumătate de oră cât am mai stat p-acolo au rezolvat patru bucăți. Un calcul simplu și rezulta că îmi vine rândul peste 4-5 ore. Am lăsat aparatul și numărul de telefon și am plecat, pentru că n-avea nici un rost să împut aerul, însă se pare că a fost marea mea greșeală. M-am întors pe la 5.15 și am întrebat cum stă treaba. Surprinzător, destul de greu. Se ajunsese doar pe la poziția 21. Și omul de la Canon muncea din greu. Când mă uit mai bine iese în evidență și motivul. Lucra la un aparat pe care nu-l văzusem să îl predea cineva înaintea mea. Mă uit și după aparatul meu, dar îl depistez destul de greu, pentru că mă așteptam să fie ceva mai aproape de masă, însă rămăsese nemișcat în locul în care îl lăsasem.
Întreb dacă e vreo șansă să îl curețe până la 8 și a rămas că mai vedem. Întreb dacă pot să vin să îl iau dimineața sau dacă intră până la 8 să mi se dea un telefon. Nicio problemă. Însă deja eram plin de spume pentru că oamenii mă vedeau purtând pene colorate. Mă întorc la 8.30, evident, aparatul meu în același loc. cu toate că pe masa respectivă apăruseră alte aparate între timp.
Am luat aparatul înapoi mulțumind pentru nimic și așa am pierdut o zi din viața. Dar tot așa a pierdut și F64 un client. Mai mult, așa a câștigat F64 un propagandist al „de unde să nu îțí cumperi aparatură foto”.
Nu sunt supărat că am fost luat de papagal, ci pentru că nu mi s-a spus din start, de când am intrat pe ușa la 11.30, că voi sta degeaba, chiar dacă am venit primul.
Cu Canon n-am nicio problemă, oamenii ăia chiar au muncit foc continuu, însă și ei pierd un client pentru că m-am hotărât deja ca tot ce iau d-acum înainte va fi prin comandă făcută afară. Canon sunt super fiabile și nu prea am auzit să se strice în perioada de garanție. 50D-ul pe care îl folosesc de 4 ani a avut o singură problemă. S-a dus cortina după 200.000 de cadre, la o garanție de 100.000 (însă numărul acesta e doar orintativ, nu se ține cont de el).
În concluzie, bye-bye F64, numai gânduri bune pentru tine cu prafuri și pulberi în suspensie, cu speranța că voi vorbi destul de des despre serviciile oferite de tine. Nu pentru că nu ar fi de calitate, ci doar pentru a feri pe viitor alt fraier, să își piardă și el aiurea o zi din viață.
