Conspirația politico-mediatică, în favoarea proiectului penal de la Roșia Montană, nu are nicio șansă. Dezinformarea și minciuna n-au reușit să slăbească hotărârea protestatarilor care au ieșit duminică într-un număr mult mai mare decât săptămâna trecută.
Cum era de așteptat estimările „presei libere” dau un număr de maximum 10.000 de participanții. Am anticipat și din acest motiv am ales să privesc de pe margine, din puncte fixe, în timp ce coloana s-a deplasat mai întâi de la Universitate spre Piața Unirii și, apoi, de la Piața Unirii în direcția Piața Alba Iulia (s-a cotit la stânga pe Traian).
La șapte fără un sfert, când am sosit în Piața Universității, am rămas un pic dezamăgit. Nu erau mai mult de 2000 de oameni, în cele două grupuri de la Fântână și de la Teatrul Național. În prima înregistrare se vede că în momentul pătrunderii pe carosabil, la șapte și câteva minute, nu era cine știe ce aglomerație. Însă, în cele 10-15 minute cât a durat organizarea coloanei au apărut oameni de peste tot și s-au alăturat protestatarilor într-o ordine de-a dreptul impresionantă.
Drumul a fost deschis cu patru „tancuri de asalt” (foto) și steaguri tricolore. Am stat lângă intrarea la metrou de la Muzeu și am privit toți oamenii în timp ce treceau prin dreptul meu. N-am văzut isterici, așa cum i-a numit genialul strateg al revoltelor din ianuarie MB, însă bântuiau p-acolo și vreo două-trei mumii a căror prezență, în astfel de momente, nu poate fi evitată.
Am stat până au trecut mașinile poliției, care au închis coloana și cu mult noroc am ajuns în 5 minute la Unirii. Coloana deja trecuse de magazin și făcea stânga pe bulevard. Mi-am găsit un loc pe marginea unei fântâni și am stat din nou până au trecut de data asta țestoasele. Printr-o estimare aproximativă, după ce am urmărit înregistrările cred că numărul participanților s-a dublat între cele două puncte. Între Piața Unirii și strada Traian sunt 1,2 km și în momentul în care ultimii oameni din coloană au intrat pe bulevard, cei din față o cotiseră de mult.
Concluzii.
1. Protestatarii au manifestat cu mult calm și seninătate, dar cu o hotărâre aproape imposibil de zdruncinat.
2. Chiar dacă, în mod evident, au foarte multe nemulțumiri, poate mai mari decât proiectul de la Roșia Montană, oamenii au înțeles cât e de important să mențină coerența revendicărilor.
3. Poliția și Jandarmeria s-au comportat exemplar, dar au avut probabil și cea mai ușoară misiune din ultimii 20 de ani, plimbându-se alături de protestatari pe bulevardele bucureștene.
4. Jurnaliștii constipați de conspirație au nevoie urgentă de o clismă.
5. Din păcate, nu cred că mafia va ceda. Pentru că aici nu mai e vorba doar de o problemă de ecologie, ci una de legalitate. Dacă nu livrează ce au promis, toți cei implicați se vor duce să îi țină de urât lui Jiji. Așa că, până la urmă, Guvernul își va asuma răspunderea (ce dracu o înseamna asta în România?) și Roșia Montană, cea mai veche localitate atestată în România, va fi rasă de pe fața Pământului.
6. Protestele vor crește în intensitate, deoarece acum e vorba doar de o acumulare de nori, furtuna încă nu se întrezărește.
Înregistrările nu le editez, așa că, în cazul în care vă apucă un pic amețeala, să mă scuzați. Mâine voi reveni și cu fotografii.
De fapt, acum mi-am dat seamă (trăiam cu sentimentul că încă sunt pe stradă și nu la tastatură) că e vorba doar de cronica primei reprize, deoarece manifestanții s-au întors la Universitate și au continuat protestul și după miezul nopții, intrând în prelungiri.