Primele zile ale anului 2013 au scos la iveală adevărata față a Bisericii Ortodoxe Române, care se folosește de canoane doar atunci când servesc intereselor sale financiare și de imagine, uitându-le pe cele care ar putea produce împuținarea turmei drept-credincioșilor.
Dacă despre incinerare, Sinodul și-a exprimat clar poziția în hotărârea 4529 din 5 iulie 2012, prin care sunt reconfirmate hotărârile din 1928 și 1933 (practică necreștină), nu același lucru se întâmplă când vine vorba de aplicarea altor canoane bisericești, în special a celor stabilite de Sinoadele Ecumenice, mult mai puternice decât cele adoptate de un Sinod controlat de legionari și Rege. Despre motivele reale ale poziției ferme în ceea ce privește ritualul de trecere vom reveni după ce vom analiza câteva exemple cu privire la alte canoane.
De Bobotează, o duduie a dorit să se înscrie în competiția bărbaților de recuperare a crucii din apele Dunării, dar a fost refuzată categoric. Într-adevăr, Canonul 77 adoptat de Sinodul Trulan, interzice bărbaților să se scalde în baie cu femei:
(Orânduim) că nu se cuvine ca cei din starea preoţească, sau clericii, sau monahii (asceţii) să se scalde în baie cu femei şi nici vreun creştin laic, căci aceasta este cea dintâi învinuire înaintea păgânilor. De s-ar prinde cineva asupra acestui fapt, de ar fi cleric, să se caterisească, iar de ar fi laic, să se afurisească.
Problema apare când ne gândim că laicii se cam scaldă în fiecare vară împreună cu femeile în piscine, ștranduri, ape curgătoare, lacuri, mări și oceane, dar n-am auzit ca vreunul dintre ei să fie afurisit, ca să nu mai vorbim de membri ai clerului care practică același obicei păgân. Numai că, aplicarea întocmai a acestui canon ar produce un adevărat cutremur, deoarece BOR ar cam rămâne fără clienți.
O problemă și mai mare apare dacă amintim că Olimpiadele și competițiile sportive în general au fost interzise în urma adoptării unui astfel de canon, astfel că întrecerea pentru recuperarea crucii aruncată în Dunăre este în fapt o practică păgână.
Tocmai din cauza acestui canon, BOR s-a folosit de influența pe care o are în rândul politicienilor pentru a elimina din programa școlară orele de educație fizică, acestea fiind, practic, înlocuite cu Religia, disciplină pentru care se organizează chiar și o Olimpiadă! Biserica are nevoie de enoriași care nu gândesc, care să se ghideze după celebrul „Crede și nu cerceta”, deoarece nu dorește ca turma să sesizeze contradicțiile evidente dintre evanghelii, canoane și ritualuri. Fă cum zice popa, nu ce face popa! Pentru că popa le face pe toate chiar dacă ar trebui să fie primul care respectă ceea ce predică în biserică, cu alte cuvinte să fie un exemplu pentru credincioși. Un alt canon interzice practicarea jocurilor de noroc. Aș putea da suficiente exemple de preoți, practicanți de barbut, unul dintre ei pierzând în acest mod casa parohială construită de enoriași.
Un alt canon interesant al Sinodului Trulan este cel ce se referă la osândirea împodobirii deșarte, dar pe care Biserica nu pare interesată să îl aplice, deoarece poate provoca pagube considerabile intereselor sale:
Cei ce l-au îmbrăcat pe Hristos, prin botez, au mărturisit să urmeze vieţuirea Lui cea după trup. Aşadar, pe cei ce-şi înfrumuseţează şi îşi gătesc perii capului cu măiestrie de împletituri, spre vătămarea celor ce-i văd, şi prin aceasta pricinuind amăgire sufletelor slabe, îi vindecăm părinteşte cu certare (pedeapsă) potrivită, povăţuindu-i pe ei şi învăţându-i să vieţuiască cu înţelepciune, ca părăsind amăgirea şi deşertăciunea cea din făptură (fire), să-şi poarte mintea neîntrerupt către viaţa cea nestricătoare şi fericită, şi cu frică să petreacă întru curăţenie, şi după putinţă să se apropie de Dumnezeu, prin curăţenia vieţii, şi să împodobească mai mult pe omul cel din lăuntru, decât pe cel din afară, cu virtuţi şi cu obiceiuri preabune şi neprihănite, ca să nu poarte în ei nici o rămăşiţă din rătăcirea potrivnicului. Iar dacă cineva s-ar purta împotriva canonului de faţă, să se afurisească.
Cu alte cuvinte, cam toate femeile și majoritatea bărbaților ar trebui afurisiți.
Astfel de exemple sunt cu zecile, dar nici unul dintre aceste canoane nu este aplicabil, iar Biserica închide ochii cu bună-știință. Și atunci ne întrebăm de ce BOR e tolerantă în privința unor canoane și extrem de dogmatică în privința altora.
Răspunsul este simplu și ține mai mult de partea economică și financiar-contabilă a activității Bisericii Ortodoxe Române, care își atribuie un statut bimilenar fals, precum CFR Cluj unul secular. Dragi tovarăși propagandiști de la Patriarhie, acum 2000 de ani p-aici poate că au rătăcit 2-3 amețiți, dar în niciun caz nu se poate vorbi de o biserică.
Obiectivul BOR este destul de clar: impunerea unui monopol, în condițiile în care clerul este plătit de stat, instituția este scutită de impozite, iar pentru diversele servicii prestate preoțimea practică o evaziune fiscală aproape generalizată. După cum spuneam și în articolul precedent, ceea mai profitabilă afacere este ceea prilejuită de ritualurile înhumării, iar incinerarea reprezintă cea mai mare amenințare la o sursă sigură de venituri.
Dar BOR nu se mulțumește cu puțin. În cursul anului 2012, Consiliul de Administrație al BOR a luat și alte hotărâri parte a Strategiei sale de creștere a profitului, prin care se urmărește ca toate cimitirele aflate administrarea autorităților locale să treacă în administrarea parohiilor, toate obiectele de cult să fie executate doar în Atelierele BOR sau cu aprobarea Sinodului. Mai mult, se dorește ca cimitirele particulare să fie desființate, prin anularea certificatelor de urbanism, în urma presiunilor pe care centrele eparhiale le exercită deja asupra autorităților publice locale.
O altă hotărâre prin care BOR își demonstrează intenția de a deveni stat paralel este cea cu privire la accesul la Arhivele sale, care se face doar cu aprobarea Sinodului. Astfel, de exemplu, toate documentele cu privire la modul de dobândire al proprietăților de către BOR au fost trecute la secret și doar în cazul unei anchete judiciare unele documente vor mai putea fi cercetate de alți ochi decât cei din interiorul bisericii.
Toată această alunecare către dogmatism-materialist și secretomanie i se datorează mai mult ca sigur Patriarhului Daniel, acest voievod medieval cu Merțan la poarta Palatului.
Dar asta este o problemă internă a Bisericii Ortodoxe Române, nimeni nu se poate băga în rânduielile ei. Dacă dorește să se întoarcă în Evul Mediul Timpuriu, din punct de vedere dogmatic, n-are decât. Buba mare și purulentă se află însă pe creștetul statului român, membru al Uniunii Europene. Având în vedere comportamentul BOR, unul retrograd, Guvernul și Parlamentul trebuie să stopeze hegemonia dogmatismului religios prin adoptarea câtorva măsuri de bun simț, precum:
1. Impozitarea veniturilor BOR, ca entitate prestatoare de servicii, deoarece toți suntem egali în fața legii.
2. Eliminarea din unitățile publice de învățământ a Religiei, deoarece cultele au suficiente mijloace financiare pentru a-și finanța activitatea de îndoctrinare.
3. Eliminarea preoților din sistemul public de salarizare și de pensii.
4. Controlul averilor și verificarea modului de dobândire a proprietăților.
5. Denunțarea donațiilor făcute de stat către BOR, inclusiv readucerea în administrarea statului a fostului sediu al Parlamentului din Dealul Mitropoliei.
Dacă BOR vrea o relație de pe poziții de forță, cu siguranță o va avea în anii care vor urma, pentru că lacheii din politică și presă își vor pierde credibilitatea și influența nefastă dacă vor susține în continuare pretențiile aberante ale corporatiștilor îmbrăcați în sutane.
În concluzie, canoanele în general au fost adoptate din rațiuni practice pentru a combate anumite moravuri ale vremii și mai puțin din considerente spirituale. Același lucru se întâmplă acum, prin reconfirmarea hotărârilor din 1928 și 1933, cu privire la incinerare, deoarece aceasta are ca obiectiv înfricoșarea așa-zișilor creștini, cărora li se promite viața veșnică cu condiția să cotizeze unde trebuie.
De asemenea, canoanele sunt inspirate, în mare parte, din învățăturile apostolilor și nu ale lui Isus. Acesta a zis bogatului să își vândă proprietățile și să împartă săracilor, nicidecum nu a spus săracilor să se împrumute la cămătari pentru a da bani celor care slujesc în biserici folosindu-se de numele său.
