Am încheiat anul 2015 și am intrat în 2016 destul de liniștit, în general. Nu putem spune exact dacă anul trecut a fost unul bun sau rău, dar cu siguranță ar fi fost mai bine dacă anumite evenimente ar fi fost evitate. Și, în primul rând, ne referim la incendiul de la CAP (vom face luna aceasta o analiză rece a urmărilor sinistrului).
Conform indicatorilor macroeconomici, 2015 este cel mai bun an din ultimii 26. Cel puțin primele 10 luni. Din păcate, distracția unora s-a încheiat extrem de prost și guvernul, chiar dacă nu a avut nicio responsabilitate directă, și-a dat demisia. Evident, capul lui Ponta era dorit de mai multă vreme, iar abjecția germană n-a ezitat să se folosească de nenorocirea unor sute de țărani pentru a-și atinge scopul.
Pentru a recupera decalajul față de celelalte țări din Uniunea Europeană, în special față de cele occidentale, România are nevoie de o creștere economică susținută. Sfârșitul lui 2015 și începutul lui 2016 puteau reprezenta un moment de cotitură pentru dezvoltarea României, dar a fost împuțit de Iohannis. Așa cum a procedat și Băsescu în 2008, Iohannis a zdruncinat încrederea agenților economici, români și străini, în capacitatea țării de a apăsa pe accelerație în direcția dorită de aproape toți. Întoarcerea Codului Fiscal, doar pentru a demonstra cât de responsabil este el a arătat cât de iresponsabil este Iohannis în fapt. Amânarea cu patru luni a majorării salariului minim e tot un exercițiu de imagine, deoarece practic nu are mare impact și în niciun caz unul pozitiv.
Din păcate, ne găsim într-o situație extrem de critică și nu facem mare lucru să ieșim la lumină. O țară în care un angajat din cinci muncește pentru salariul minim, cel mai mic din Uniunea Europeană, iar 95-97% dintre cei plătiți la limită activează la privat, nu poate fi privită decât ca o colonie. Mai mult, pentru a evita plata taxelor către bugetul de stat, mulți angajatori plătesc parte din salarii ca-n vreme de război, inclusiv prin celebrele tichete de masă, o rușine fără margini, dar o afacere profitabilă pentru așa-zișii sindicaliști.
Cultura românului se limitează la maț. Atâta timp cât se va comporta irațional, se va lăsa ghidat doar de nevoile primare și se va manifesta ca un babuin, nu vom avea niciodată o țară ca afară. Germania e Germania pentru că neamțul, acela autentic, nu cel de la Cotroceni sau emigrantul din Ardeal, se bazează pe logică în tot ceea ce face, adică gândește riguros înainte să acționeze. Și o face de sute de ani, indiferent că nu întotdeauna i-au și ieșit calculele. Iar mentalitatea de stăpân, nu de sclav, va face mereu diferența.
Românul crede! Crede în toate bazaconiile care-i sunt servite ca adevăr de ultimul prost. Și se și laudă că e credincios, de parcă ar fi vreo virtute să accepți povești de adormit copii, fără să pui nici măcar o virgulă la îndoială. Din această cauză nu cred că vom avea prea curând motive reale de bucurie.
Pe plan intern, nu sunt mari schimbări. Sportul e în continuare fără strategie națională, în coada priorităților. Și cu un guvern de birocrați (intenționat sunt identificați greșit ca tehnocrați, dar majoritatea miniștrilor e formată doar din funcționari, nu specialiști în vreun domeniu) nu se va întâmpla nimic bun în 2016. Despre fotbal nici nu mai are rost să deschidem subiectul. De mai mult timp, cel mai iubit sport din România se află în comă și nu se îndură nimeni să-l decupleze de la aparate. Doar un restart, pe baze sănătoase, real concurențiale, mai poate readuce speranța că în 10-15 ani vom avea calitate.
În plan personal, 2015 a fost un an bun. Finalul a fost de-a dreptul apoteotic, reușind după 32 de ani să renunț la fumat. Privind însă prin prisma mai multor cunoscuți, lucrurile nu au stat chiar atât de bine.
Din toate cele de mai sus, consider că 2015 a fost un an al dezechilibrelor. În ceea ce privește 2016, situația generală de instabilitate se va accentua, mai ales că vorbim și de un an electoral, cu alegeri locale și generale. Guvernul Cioloș va avea rolul lui important în deteriorarea situației, inclusiv a celei economice. În astfel de momente este nevoie de o gestiune eficientă sub toate aspectele, ceea ce nu este cazul. Oricât de optimist aș dori să fiu, în acest moment, chiar nu se poate anticipa o evoluție pozitivă.
Indiferent dacă vremurile se vor dovedi bune sau rele, la trecerea dintre ani, vă urez tuturor LA MULȚI ANI!
